Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Prima pagină / Evenimente /

PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE 2017: Patru dintre cărțile laureate, apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

14.12.2017

• Ceremonia de decernare are loc în Aula Academiei Române, vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 10.00.

Academia Română recompensează și în acest an efortul universitarilor și cercetătorilor ieșeni care au publicat rezultatele activității științifice la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Astfel, patru lucrări publicate în anul 2015 primesc laurii academici, confirmând exigențele valorice promovate de programul editorial al universității ieșene.
Cărțile și autorii premiați sunt:

• la secțiunea Filologie și Literatură:
Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (știinţific versus popular) primește Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu. Cartea o are drept editor pe cercetătoarea Cristina Florescu, cea care de altfel a și coordonat echipa de cercetători care au contribuit la volumul premiat. Aceștia sunt: Laura Manea, Elena Tamba, Alina Pricop, Cristina Cărăbuș, Florin-Teodor Olariu, Maria Iliescu, Rodica Zafiu, Bardu Nistor, Mariana Neț, Liviu Apostol, Dan Chelaru, Mădălin Patrașcu și Mona Corodeanu. Volumul conţine o analiză lingvistică a unei terminologii româneşti studiate contrastiv între nivelul limbajului ştiinţific şi acela al limbii populare (registrul dialectal). Este rezultatul cercetării desfăşurate la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (Academia Română − Filiala Iaşi), în cadrul unui proiect CNCS.

• la secțiunea Stiințe Istorice și Arheologie:
- volumul De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii și colecționari în România celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, de Alexandru Istrate, obține Premiul A.D. Xenopol. Autorul, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, pune în centrul atenției transformarea cititorului de literatură vilegiaturistă în autor cu scrieri proprii. Lucrarea urmărește construcția narațiunilor ce textualizează siturile celebre, inserând chiar și poveștile localnicilor într-un discurs al cunoașterii. Ia însă în calcul pe acei călători care au făcut distincție între faptul istoric și legendă, strategiile lor argumentative deosebindu-i de voiajorii în geografii imaginare.
- volumul Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic, de Mihai-Bogdan Atanasiu, primește Premiul Nicolae Iorga. Cartea îi are în centrul atenţiei pe Ion Neculce şi pe oamenii care au însufleţit lumea sa, personaje moldoveneşti prezente în paginile lucrării sale Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat şi care, într-o mai mică ori mai mare măsură, au influenţat, direct sau indirect, existenţa marelui cronicar şi a familiei sale. Mihai-Bogdan Atanasiu este cercetător ştiinţific doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

• la secțiunea Științe Medicale:
volumul Cercetări paleoantropologice privind populația Iașului medieval. Referire specială la necropola din secolul al XVII-lea de la Curtea Domnească, de Vasilica-Monica Groza, primește Premiul Grigore Antipa. Autoarea este cercetător ştiinţific la Secţia de Cercetări Antropologice, Academia Română – Filiala Iaşi, doctor în Biologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Volumul premiat, realizat într-o manieră interdisciplinară, abordează o tematică de biologie umană dintr-o perspectivă istorică, prin valorificarea în special a colecţiei osteologice (111 schelete umane provenite din 60 de morminte de înhumaţie) deshumate din necropola de secol XVII din zona centrală a Iaşului (necropolă scoasă la lumină prin săpăturile arheologice efectuate în cursul anului 2008).

Ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2015 are loc în Aula Academiei Române, vineri, 15 decembrie 2017, de la ora 10.00.. Evenimentul se desfășoară în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Academiei Române, reuniţi în Adunare Generală. Premiile recompensează performanța culturală și științifică românească a anului 2015, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare. Academia Română acordă un număr de 79 de premii, purtând, fiecare, numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei literare, artistice și ştiinţifice naţionale, repartizate pe multiple domenii de activitate: literatură, lingvistică, teatru și cinematografie, muzică și arte plastice, istorie, filosofie și psihologie, matematică, fizică, chimie, geografie și geonomie, agricultură, medicină sau știința și tehnologia informației.
Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.
Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului.
Membrii juriului întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţă solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, se arată pe pagina web a celui mai important for de consacrare culturală al României.