Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Prima pagină / Evenimente /

PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE 2019: Șase dintre cărțile laureate, apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

11.12.2019

Ceremonia de decernare va avea loc în Aula Academiei Române, joi, 12 decembrie 2019, de la ora 11.00.

Academia Română premiază, în cadrul Adunării Generale anuale, șase cărți apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, așezându-le în rîndul celor mai bune lucrări și prezențe culturale și științifice românești realizate de-a lungul anului 2017. Premiile vor fi înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, în prezența Biroului Prezidiului și a membrilor Adunării Generale.
Cele șase premii ar putea fi văzute și ca o nouă confirmare a exigenței standardelor valorice promovate de programul editorial al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Cinci dintre aceste premii au fost obținute de cărțile Editurii UAIC la secțiunea STIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE, cel de-al șaselea fiind acordat în cadrul secțiunii ARTE, ARHITECTURĂ ŞI AUDIOVIZUAL. În cele ce urmează, le redăm în ordinea în care apar în cadrul listei oficiale publicate de Academia Română.

La secțiunea STIINȚE ISTORICE ȘI ARHEOLOGIE:

Premiul Vasile Pârvan va fi decernat pentru volumul Moneda în aşezările Daciei romane, de Lucian Munteanu. Autorul, cercetător științific dr. la Institutului de Arheologie din Iași al Academiei Române și specialist în domeniul numismaticii antice și medievale și cel al arheologiei romane, prezintă în această lucrare, publicată în colecția Bibliotheca Classica Iassiensis, descoperirile monetare din siturile romane din provincia Dacia, selectând și analizând eşantioane reprezentative de monede, provenind din toate categoriile de așezări (urbane, rurale, militare) și din castre, cu ajutorul unor metode și instrumente numismatice consacrate.
Premiul Nicolae Iorga va fi oferit pentru lucrarea Politică și diplomație la sfârșitul secolului XIX. Din istoria relațiilor româno-ruse (1878-1899), de Adrian-Bogdan Ceobanu, apărută în colecția Historica. Lucrarea abordează problema raporturilor statului român cu imperiul de la Răsărit, la sfârşitul secolului al XIX-lea, în perspectiva înţelegerii politicii externe a României, dar şi a politicii Rusiei în Balcani. Sunt abordate relaţiile politico-diplomatice, culturale, dar şi economice dintre cele două state, în special după anul 1878, când relațiile româno-ruse au devenit tensionate, marcate de o neîncredere reciprocă. Adrian-Bogdan Ceobanu este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: istoria relaţiilor româno-ruse (1878-1914), istoria diplomaţiei româneşti şi a corpului diplomatic al României (1878-1918), istoria diplomaţiei ruseşti şi a corpului diplomatic al Rusiei (1856-1918), istoria Basarabiei 1812-1918.
Premiul Nicolae Bălcescu va fi decernat pentru lucrarea Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), de Cristina Preutu, apărută tot în colecția Historica. Lucrarea abordează problema propagandei comuniste în intervalul specificat, abordând dimensiunea instituțională, a actorilor propagandei, tehnicilor și canalelor de difuzare. În istoriografie această temă a fost abordată tangențial, de aceea, subiectul în sine reprezintă o noutate în spațiul istoriografic. Cristina Preutu este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: istoria comunismului, propaganda în regimurile totalitare, istoria televiziunii, istoria teatrului.
Premiul A.D. Xenopol va fi oferit pentru volumul Boli, epidemii şi asistenţă medicală în Moldova (1700-1831), de Sorin Grigoruță, apărut de asemenea în colecția Historica. Lucrarea oferă o perspectivă asupra modului în care societatea românească premodernă a construit înţelegerea bolii şi care au fost formele sale de răspuns, în contextul marilor epidemii de ciumă ce au afectat Moldova în perioada 1700-1831. Sorin Grigoruță este este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române. Domenii de interes: editarea documentelor medievale şi premoderne, istoria medicinei, istorie socială.
Premiul Mihail Kogălniceanu va fi decernat pentru volumul Gavriil Callimachi, mitropolit al Moldovei (1760-1786), de Ioan-Augustin Guriţă, apărut de asemenea în colecția Historica. Lucrarea urmăreşte ascensiunea unui important ierarh din Moldova veacului al XVIII-lea pe toate treptele slujirii Bisericii (de la novicele putnean până la întâiul vlădică al Moldovei) şi analizează coordonatele activităţii sale culturale, pastorale şi administrative, evidenţiind rolul său important în plan politic, pe fondul declinului Imperiului Otoman şi ascensiunii Rusiei ţariste. Ioan-Augustin Guriţă este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes istoria Bisericii, istorie medievală şi premodernă, istorie socială, editarea documentelor medievale şi premoderne.

La secțiunea ARTE, ARHITECTURĂ ŞI AUDIOVIZUAL:

Premiul Simion Florea Marian pentru domeniul Etnografie şi folclor se va decerna pentru volumul Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spaţiul naţional, de Silvia Ciubotaru, apărută în colecția Ethnos. Având la bază colecţiile Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei (AFMB) din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, lucrarea pune la îndemâna celor interesaţi un bogat fond de documente etnologice, în mare parte inedite. Cele patru secţiuni ale volumului (studiul introductiv, tipologia obiceiurilor agrare, antologia textelor folclorice şi aparatul critic) contribuie la o abordare complexă a subiectului. Silvia Ciubotaru a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.

Academia Română acordă în acest an un număr de 70 de premii, purtând, fiecare, numele unei personalităţi din domeniul cultural sau științific reprezentat în cele 14 secții ale Academiei Române: filologie și literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, științe tehnice, agronomie și silvicultură, medicină, economie, științe juridice și sociologie, filosofie, teologie, psihologie și pedagogie, arte, arhitectură și audiovizual, știința și tehnologia informației.

Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti.
Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale se fac de către institutele de cercetare ştiinţifică, de către universităţi sau de către membrii Academiei Române până la data de 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului.
Membrii juriului întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Decernarea premiilor are loc în luna decembrie a fiecărui an, în şedinţa solemnă a Adunării Generale a Academiei Române.