Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Biblioteca de Istorie Literară /

Femei, corpuri si pasiuni in literatura lui Heinrich Mann

Cătălina Bălinişteanu

Data apariției: 25.11.2012

Domeniu: Litere / Lit. străină

Colecție: Biblioteca de Istorie Literară

ISBN: 978-973-703-795-4

Nr. pagini: 386

Format: 14,7 x 20,5 cm.

22.05 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea are drept scop conturarea imaginii femeii în opera lui Heinrich Mann, văzută prin prisma schimbărilor sociale şi culturale de la sfârşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului XX; unul dintre capitole îşi propune construirea identităţii narative a figurilor feminine prin prezentarea unor aspecte precum: definirea rolurilor/funcţiilor (de protagonist sau personaj secundar) pe care eroinele le deţin sau le îndeplinesc pe parcursul naraţiunii, prezentarea locului de desfăşurare a acţiunii, care-şi imprimă trăsăturile asupra caracterului feminin, stabilind totodată poziţia femeii în societate, familie, şi alte relaţii sociale. În ultimele capitole se încearcă o integrare a personajelor feminine în societate prin corporalitatea lor, corpul acestora permiţând o anchetă socială, o analiză a unei persoane, a vieţii acesteia şi a originii sale, precum şi stabilirea relaţiilor de putere dintre femei şi bărbaţi sub presiunea convenţiilor sociale.

Prefaţă Capitolul I. Scriitorul la cumpăna veacurilor. Evoluţie literară şi influenţe I.1. Tânărul Heinrich Mann ca scriitor I.2. Estetismul lui Heinrich Mann şi etapa neoromantică I.3. Un autor berlinez modern I.3.a. Berlin – un oraş modern I.3.b. Femeile şi evreii în modernism I.3.c. Teatru şi cabaret I.3.d. Influenţa naturalismului I.3.e. Cafeneaua ca punct de întâlnire a tinerilor scriitori I.3.f. Tendinţe expresioniste la Heinrich Mann I.4. Decadenţa – o altă latură a modernismului I.4.a. De la noţiune la „Style de décadence” I.4.b. Anarhie sexuală şi formă de viaţă hedonistă la fin de siècle I.4.c. Influenţa lui Friedrich Nietzsche I.5. Femeile în viaţa lui Heinrich Mann I.5.a. Mama sau sângele latin I.5.b. Dragostea frăţească interzisă şi tema actriţei I.5.c. Logodnica (Inés Schmied) şi soţiile (Mimi, Nelly) Capitolul II. Naraţiune şi personaje II.1. Femeia ca personaj principal sau secundar II.2. Spaţiul ca aspect definitoriu al personalităţii feminine II.3. Diana, Minerva şi Venus vs. Eva, Maria, Maria Magdalena (femeia între păgânism şi creştinism) II.3.a. Abordare mitologică a numelor protagonistei din Zeiţele II.3.b. Tentaţia Evei sau prima percepere a sexualităţii II.3.c. Salomeea, Maria Magdalena: femeile păcătoase şi seducătoare II.4. Imagini ale eroticii decadente: femme fatale şi femme fragile Capitolul III. „Sprechende Körper”: o semiotică a corpului III.1. Corpul feminin şi raţiunea masculină III.2. Corpul femeii ca obiect sau subiect III.3. Degenerarea corpului III.4. Limbajul corpurilor III.5. Corpul maselor III.6. Sexualitatea ca parte a corporalităţii III.6.a. Căsătorie erotică vs. adulter III.6.b. Sexualitatea şi adulterul III.6.c. Femei seducătoare şi bărbaţi seduşi Capitolul IV. Identitate feminină şi crize ale identităţii la răscrucea veacurilor (reprezentativ) IV.1. Abordarea psihanalitică a identităţii IV.1.a. Problematica Eului şi a Supraeului IV.1.b. Reprezentările Sinelui IV.1.c. Eros şi Thanatos IV.1.d. Feminitatea în diverse forme IV.2. Abordarea filozofică a identităţii IV.2.a. Individualistul şi Supraomul IV.2.b. Relaţiile de putere IV.3. Străina IV.4. Actorie, comedie şi înscenare IV.5. Diletantismul IV.6. Crizele de identitate Concluzii Bibliografie I. Opere II. Studii critice

Cătălina Bălinişteanu este asistent universitar doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Participant la conferinţe naţionale şi internaţionale; autor a numeroase articole în reviste de specialitate despre literatura renascentistă, victoriană, decadentă, modernistă şi studii de gen. Bursier la Universitatea Konstanz din Germania între 2000-2001 şi 2008. În cadrul programului Erasmus a susţinut cursuri la Universitatea din Wrocław, Polonia (2008) şi Universitatea Michel de Montaigne, Bordeaux 3, Franţa (2012).