Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Biblioteca de Istorie Literară /

Urmaşii lui Thespis. Identitate şi alteritate în tragedia greacă

Ioana Petcu

Data apariției: 27.11.2012

Domeniu: Litere / Teorie literară

Colecție: Biblioteca de Istorie Literară

ISBN: 978-973-703-811-1

Nr. pagini: 394

Format: 14,7 x 20,5 cm.

27.30 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Analiza tematică în urma căreia literatura şi teatrul au fost aduse, din nou, sub aceeaşi lentilă de observaţie, arată felul în care funcţionează topoii la trecerea lor dintr-o zonă în alta. Privind în perspectivă ultimii ani ai regiei ce abordează tragedia antică greacă, nu putem rămâne indiferenţi la transformările pe care acest gen le suportă pe scenă – transformări care, dacă nu sunt eronate, cel puţin îndepărtează foarte mult viziunea prezentului de cea originară. Poate şi de aceea ne-am dorit ca prin explicaţiile şi problematizările lansate în unele paragrafe să tragem un semnal de alarmă în privinţa modului în care ne păstrăm moştenirea ce a străbătut secole de-a rândul pentru a ajunge în posesia noastră.

Prefaţă: O exegeză pătrunzătoare (Florin Faifer) I. Introducere: suflet şi studiu II. Macro- şi micro-elementele textului în devenirea lor scenică II.1. Mitul II.2. Arhetipul II.3. Topoii III. Cele văzute şi cele nevăzute ale lumii III.1. A vedea, a nu vedea, a revedea – toposul ochiului – Ion, Oedip rege, Electra – III.2. Ochii nebuniei, feţele iluziei – Bacantele, Aiax, Hipolit – III.3. Profetul – ochiul care pre-vede IV. Toposul efemerului IV.1. Tyche şi întrupările ei multiple IV.2. Declinul cetăţilor – alienări umane – Hecuba, Troienele, Perşii, Cei şapte contra Thebei, Fenicienele, Rugătoarele – IV.2.1. Hecuba – portret recompus IV.2.2. Regi care apun IV.3. Teatrul corpurilor tranzitorii V. Toposul călătoriei V. 1. Portret de călătoare V.1.1. Medeea sau complexul străinului V.1.2. Hermiona, străina mai inadaptabilă decât Andromaca V.1.3. Ereditatea rătăcirii: Io şi Danaidele V. 2. Plecarea bătrânului din cetate V.2.1. „Bătrâneţea” lui Heracle VI. Singuri, într-o lume antică VI.1. Personaj cu o mască a singurătăţii: Prometeu VI.2. Pe Insula Îndepărtării: Filoctet VI.3. Carcera surorii mai mari – Antigona VI.4. Helena şi Menelaos – însinguraţii din aceeaşi lume VII. Ieşirea din „cetatea” teatrului Bibliografie Index

Ioana Petcu (n. 1982, Iaşi) este asistent universitar doctor la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi.