Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Documenta /

Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina (1811–1918). Contribuţia lor la propăşirea cultural-naţională a românilor bucovineni

Vasile I. Schipor

Data apariției: 09.01.2017

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Documenta

ISBN: 978-606-714-265-5

Nr. pagini: 794

Format: 17 x 24 cm.

68.26 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Pe baza cercetării bibliografiei româneşti a calendarului şi a materialului dintr-un număr important de calendare şi almanahuri-titlu, cu interes pentru literatură, existente în colecţii particulare, arhive şi biblioteci din România, cercetarea prezintă un istoric al acestui gen de publicaţii periodice, în relaţie cu „schimbarea dispoziţiei sufleteşti a românilor” din Bucovina, mai cu seamă începând cu anul 1848, dar și programul asumat, redactori şi colaboratori, problematica studiilor şi articolelor publicate de-a lungul vremii în paginile acestora, difuzarea literaturii originale, deschiderea faţă de literatura universală şi patrimoniul simbolic european al epocii, precum şi rolul pe care l-au avut calendarele şi almanahurile româneşti din Bucovina, într-un context cultural mai larg, până târziu, în preajma anului 1918, dar şi într-o viguroasă tradiţie locală, continuată cu strălucire în perioada interbelică a veacului trecut şi redescoperită de către românii din regiunea Cernăuţi după evenimentele din 1989.

I. CALENDARE ŞI ALMANAHURI ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC I. 1. Calendarul şi almanahul în spaţiul românesc până la 1918 I. 2. Stimularea gustului pentru lectură, difuzarea literaturii naţionale şi consolidarea conştiinţei unităţii culturale a românilor de pretutindeni I. 3. Mirajul modernităţii şi asumarea unui program clar: „a întări în popor conştiinţa naţională, a cultiva sentimentele morale şi a înmulţi cunoştinţele utile”. I. 4. Pledoaria pentru viaţa practică, educaţia poporului şi emanciparea ţării I. 5. Un calendar de la Iaşi – mărturie a aspiraţiilor societăţii româneşti din Principate de la mijlocul secolului al XIX-lea şi de emancipare a limbii române. Studiu de caz I. 6. O strălucită expresie a conştiinţei culturale a românilor din toate provinciile noastre istorice. Studiu de caz II. CALENDARE ŞI ALMANAHURI ROMÂNEŞTI DIN BUCOVINA (1811–1918) II. 1. Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina. Origine, influenţe, evoluţie II. 2. Rolul cultural al calendarelor şi almanahurilor româneşti din Bucovina de până la Unire . II. 3. Interesul pentru folclor în paginile calendarelor şi almanahurilor româneşti din Bucovina de până la 1918 II. 4. Contribuţia scriitorilor din celelalte provincii româneşti, prezenţi în paginile calendarelor bucovinene, la promovarea identităţii naţionale . II. 5. „Pentru o lectură sănătoasă şi statornică la poporul nostru”. Cabinetele de lectură II. 6. „Dorul de a-şi cultiva spiritul cu ştiinţă românească”. Pentru o Centrală a cabinetelor noastre de lectură II. 7. Instrucţiunea femeilor. „Sfânta datorinţă de a forma şi ánima şi sufletul tinerelor mlădiţe” ale naţiunii II. 8. Calendarul şi ziarul românesc din Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea. III. CALENDARE ŞI ALMANAHURI ROMÂNEŞTI DIN BUCOVINA (1811–1918). PROSOPOGRAFII III. 1. „Calendariu pentru Bucovina pe anul 1841, carele este an de rănd cu 365 [de] zile”. III. 2. „Călindariu pe anul ordinariu 1882”. Redactat de Ion I. Bumbac III. 3. „Călendariul pe anul bisect 1888. Redigeat de Societatea «Academia ortodoxă pentru literatură, retorică şi musică bisericească în Seminariul Archidiecesan din Cernăuţi»” III. 4. „Călindariul poporului bucovinean pe anul ordinar 1910” III. 5. „Calendarul copiilor pe anul 1913” III. 6. „Calendarul Societăţii pentru cultura şi literatura română din Bucovina pe anul 1914”. III. 7. „Calendarul poporului pe anul ordinar 1915” III. 8. „Almanach jubilar «Academia ortodoxă» 1884–1909” III. 9. „Almanach literar pe anul 1903” IV. REDACTORI ŞI COLABORATORI AI CALENDARELOR ŞI ALMANAHURILOR ROMÂNEŞTI DIN BUCOVINA (PÂNĂ LA 1918) IV. 1. Redactori şi colaboratori ai calendarelor româneşti din Bucovina în perioada 1811–1873. IV. 2. Redactori şi colaboratori ai calendarelor româneşti din Bucovina în perioada 1874–1895. IV. 3. Redactori şi colaboratori ai calendarelor şi almanahurilor româneşti din Bucovina în perioada 1896–1918 IV. 4. Alţi colaboratori ai calendarelor şi almanahurilor româneşti din Bucovina (1875–1918) IV. 5. Colaboratoare din România în paginile calendarelor şi almanahurilor româneşti din Bucovina (1886–1918) CALENDARUL ŞI ALMANAHUL ROMÂNESC DIN BUCOVINA DUPĂ 1918. O PRIVIRE GENERALĂ

Vasile I. Schipor (n. 1953, Dornești, Suceava) este cercetător științific dr. la Institutul „Bucovina” al Academiei Române și secretar de redacţie al periodicului „Analele Bucovinei” (din 1994). A publicat numeroase studii şi articole în diverse periodice din ţară şi de peste hotare, precum şi în volume colective. Contribuţiile sale referitoare la istoria culturii româneşti din Bucovina sunt reunite, parţial, în volumul de autor Bucovina istorică. Studii şi documente (2007) şi în mai multe lucrări publicate în colaborare: Mihai Horodnic, Izvorul primăverii (2004); Filimon Rusu, Amintiri. Oameni şi locuri din Ţara Fagilor (2009); Dimitrie Onciul, Scrieri istorice despre Bucovina şi Transilvania şi studii lexicografice (2010); „Revista Bucovinei”, Bucureşti, 1916; Cernăuţi–Timişoara, 1942–1945. Bibliografie (2015).