Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Historica /

Istorii ale Marelui Război și ale Unirii de la 1918. Volum al Congresului Național al Istoricilor Români, Iași, 29 august – 1 septembrie 2018

Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuț Nistor (coordonatori)

Data apariției: 27.11.2019

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-554-0

Nr. pagini: 428

Format: 17 x 24 cm.

45.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul de față reprezintă o fericită întâlnire istoriografică a unor cercetători români recunoscuți la nivel național și internațional, cu preocupări în domeniul istoriei Marelui Război și a Unirii de la 1918. Lucrarea cuprinde analize istoriografice și studii punctuale privind curgerea evenimentelor din intervalul 1914-1919, privind cauzele, efectele și percepțiile produse în epocă și peste timp ale participării României la conflagrația mondială și ale proceselor de unire. Volumul grupează o parte a textelor prezentate cu prilejul Congresului Național al Istoricilor Români, Iași, 29 aug. – 1 sept. 2018.

Cuvânt-înainte Diagrama unui veac: Statutul istoriei şi al istoricului la un secol de la Marea Unire, Ioan-Aurel POP; Istoriografia Basarabiei în anul Centenarului (o introducere în temă), Gheorghe COJOCARU Generaţiile Unirii, Gh. IACOB; Din odiseea unei idei: Unirea: De la Adunarea Națională de la Blaj la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Ioan BOLOVAN; Unirea românilor în „calendarul” Europei moderne, Gheorghe CLIVETI; Contestarea Unirii Basarabiei cu România în istoriografia din RSS Moldovenească, Valentin BURLACU; Evul sârmelor ghimpate: „Prin muncă şi energie spre Ideal”. Consideraţii pe marginea unui text inedit scris de primul ofiţer român căzut în Marele Război, Filip Lucian IORGA; Contribuția Școlii Superioare de Război din București la realizarea și apărarea României întregite, Adrian Cosmin TEIUȘANU; Voluntariatul militar în marele război – mureşenii români pe câmpurile de bătălie pentru România întregită, Milandolina Beatrice DOBOZI; Organizarea şi activitatea serviciilor de informaţii româneşti în 1918, Alin SPÂNU; Cerul în tranşee: clerici sub arme: Războiul în mărturii despre cei de „acasă”. Condici parohiale şi consemnări oficiale, Adrian ONOFREIU; Clerul Arhiepiscopiei Iaşilor în timpul Primului Război Mondial, Ionel MOLDOVAN; Protopopi ortodocşi de pe teritoriul viitoarei Episcopii a Vadului, Feleacului şi Clujului şi participarea lor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, Cosmin COSMUŢA; Un ierarh controversat din epoca Marii Uniri: Mitropolitul Vasile Mangra, între reabilitarea istoriografică și cea ecleziastică, Gabriel Viorel GÂRDAN; Preotul ortodox Ioan Broşu din Dârstele Braşovului în vâltoarea Marelui Război: un capitol al suferinţei clerului ardelean pentru idealul întregirii neamului, Mircea Gheorghe ABRUDAN; Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi Marea Unire, Nicolae CHIFĂR; Mondial la nivel local: „Războiul din lăuntru” reflectat în protocoalele de şedinţă ale primăriei localităţii Năsăud (1914 1918), Claudia Septimia SABĂU; Impactul ocupaţiei străine asupra populaţiei oraşului Bucureşti (1916-1918), Şarolta SOLCAN; „Frontul” din spatele frontului. Implicarea economică a comitatului Bistriţa Năsăud în efortul de război, Dorin DOLOGA; Formarea consiliilor şi gărzilor naţionale în comitatul Arad în 1918. Studii de caz: Pecica, Pâncota şi Şiria, Sorin BULBOACĂ; Activitatea lui Ştefan Cicio Pop în anul 1918, Corneliu PĂDUREAN; Marile acorduri şi micile partituri: Conferința de Pace de la Paris, emanciparea evreilor din România și drepturile minorităților. Observații istoriografice, Carol IANCU; Afirmarea principiului naţionalităţilor în anii Primului Război Mondial, Nicolae ENCIU; Revendicarea drepturilor naţionale de către militarii basarabeni de pe Frontul Românesc, Dinu POŞTARENCU; Atitudini și poziționări ale germanilor din Banat față de Marea Unire, Rudolf GRÄF; O cultură a retrospectivei: Aniversarea unui an de la Marea Unire reflectată în presa săsească, Vasile CIOBANU; Aniversarea unui an de la Unirea Basarabiei cu România reflectată în presa vremii, Gheorghe CALCAN; Perspectiva surselor vizuale, Ioan CÂRJA; Memorie şi istorie: reprezentări ale anului 1918 cu ocazia Semicentenarului Marii Uniri din 1968, Cristian VASILE.

Victor Spinei (n. 1943, Lozova, Basarabia) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru corespondent al Academiei Române (2001-2015), membru titular al Academiei Române (din 5 iulie 2015) și vicepreședinte al aceluiași for, din 27 noiembrie 2015. Este membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei și Profesor Emeritus al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între anii 2003 și 2011 a fost director al Institutului de Arheologie din Iași. Între lucrările de referință, menționăm: Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982; Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele X-XIII. Români și turanici, Editura Junimea, Iași, 1985; Moldavia in the 11th-14th Centuries, Editura Academiei Române, București, 1986; Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII, Editura Institutului European, Iași, 1999; The Great Migrations in the East and South East of Europe from the Ninth to the Thirteenth Century, first edition: Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2003; ediția a 2-a: Hakkert Publisher, Amsterdam, 2006; The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from the Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Brill, Leiden–Boston, 2009; Les Princes Martyrs Boris et Gleb. Iconographie et Canonisation, Archaeopress, Oxford, 2011; Mongolii și românii în sinteza de istorie ecleziastică a lui Tholomeus din Lucca / Les Mongols et les Roumains dans la synthèse d’histoire ecclesiastique de Tholomeus de Lucca, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2012.
Gheorghe Iacob (n. 1953, Andrieșeni, Iași) este profesor de Istorie contemporană la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Face parte din colegiul redacţional al publicaţiei „Revista de Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale”, editată de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, şi este membru în International Advisory Board al „Eastern Journal of European Studies”. Cercetările sale au fost îndreptate spre analiza fenomenului modernităţii întârziate, mai ales asupra modului în care societatea românească, aflată la periferia civilizaţiei din Europa Occidentală, a adoptat sistemul modern sub raport politic, economic sau educaţional. Dintre lucrările de autor semnificative pot fi menţionate: Modernizare – Europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea (1995); Universitatea din Iaşi la 150 de ani / The University of Iaşi – 150 years (2013); România în epoca modernizării (1859-1939). Towards a Modern Romania (2013, carte distinsă cu Premiul Academiei Române) și Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939) (lansată la Târgul internațional de carte de la Leipzig, 15-18 martie 2018). A coordonat volumele: Universitatea din Iaşi. De la modelul francez la sistemul Bologna (2007); Iaşi – memoria unei capitale (2008) şi Istoria Universităţii din Iaşi (2010; ediţia a II-a, 2014). Este secretar științific al volumului VII din Istoria românilor, apărut sub egida Academiei Române în anul 2003 (ediția a II-a, revăzută și adăugită, în 2014, la care a fost unul dintre coordonatori), și coautor la sintezele Istoria României (2004) şi History of Romania. Compendium (2006).
Ionuț Nistor (n. 1980, Focșani) este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, director al Muzeului Universității (din 2015). Teme de interes: istoria relaţiilor internaţionale în secolul XX, minorităţile naţionale din Balcani, istoria educaţiei. Între lucrările de referință, menționăm: Problema aromână în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009; Identitate şi geopolitică. Românii din sudul Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014; „Procesul titoismului” în România (1950). Documente, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015; Iași - capitală de război. Album, (coord.), Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018.