Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția In Honorem /

Clio în oglindiri de sine. Academicianului Alexandru Zub. Omagiu

Gheorghe Cliveti (ed.)

Data apariției: 06.10.2014

Domeniu: Istorie / Istoriografie

Colecție: In Honorem

ISBN: 978-606-714-070-5

Nr. pagini: 844

Format: 17 x 24 cm.

50.09 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Opera academicianului Alexandru Zub este unică în peisajul istoriografiei romaneşti, prin întindere, prin generozitatea ariei tematice, prin erudiţie, deschidere interdisciplinară şi, nu în ultimul rând, prin eleganţa stilistică. Împreună, aceste calităţi definesc o personalitate şi o operă exemplare în cuprinsul istoriografiei româneşti. Demersul autorilor prezentei bibliografii a urmărit reconstituirea cronologică a operei istoricului, de la debut şi până în anul 2013, inclusiv.

Alexandru Zub (Eugen Simion), Urmaş al lui Iorga şi Pârvan (Valeriu D. Cotea), Istoric şi subiect al istoriei (Ana Blandiana), Veşnic tânăr, într-o istorie tridimensională (Romulus Rusan), Alexandru Zub, un historien humaniste (Carol Iancu), Lecţia de viaţă a unui eminent contemporan (Dumitru Vitcu), Lecţia istoricului (Stefan Lemny), Profesorul Alexandru Zub, membru al Academiei Române (Alexandru-Florin Platon), Cărturarul, rezistentul… (Lucian Vasiliu), Alexandru Zub şi istoriografia convorbiristă (Cassian Maria Spiridon), Alexandru Zub: fuziunea vieţii cu opera (Sorin Antohi), Ordine şi sens (câteva reflecţii cu privire la discursul istoric zubian) (Mihai Dorin), Alexandru Zub – Instituţie Culturală Naţională (Gică Manole), Rolul romanităţii românilor în conştiinţa medievală, Athenian Democracy. Modern Views and Ancient Realities Mănăstirea Sumela – Trapezunt: reper în arta bizantină, Misfits and Saviours in the East in the Late 1400s, Valentina Eşanu, Tipăriturile lui Macarie (1508-1512) în colecţii europene, Nicolae Iorga, der europäische Südosten und das byzantinische Erbe. Eine Ergänzung zur „Sundhaussen-Todorova-Kontroverse”, Solia pârcălabului Muşat la Moscova şi implicarea Moldovei în lupta pentru coroana Ungariei, Sur les relations roumano-polonaises dans la vision de Nicolae Iorga, Căi de comunicare între istorici români din Transilvania şi erudiţi slovaci în secolul Luminilor, Anfang der Modernisierung des Unterrichts-und Erziehungsbereichs in der Bukowina im letzten Viertel des 18. Jahrhunderts, Două viziuni istoriografice, o singură realitate istorică: graniţa militară năsăudeană, Activitatea primului consul rus, Serghei Lazarevici Laskarev, în Principatele române, Un episod din relaţiile româno-suedeze, O călătorie la Muntele Athos şi la Constantinopol în 1862, Agenda naţională şi individualitatea istorică. Cazul Bariţiu, „Chestiunea Dunării”. Studiu istoriografic Mihai Cojocariu, Alt candidat la tronul Moldovei, spre 1859: Vasile Alecsandri, Reprezentarea noului subiect de drept internaţional (România), după obţinerea independenţei de stat (1878-1880), Problema constituirii Regatului României în manualele şcolare din perioada comunistă, Sistemul judiciar al României moderne. Orizont legislativ, Corespondenţă pe marginea chestiunii evreieşti din România (începutul secolului XX), Armata română pe „frontul intern”, în Basarabia şi în Bucovina (1917-1919), Ilie Bărbulescu şi înfiinţarea Catedrei de limbi slavice la Universitatea din Iaşi. Contribuţii documentare, Despre Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). Consideraţii istoriografice, Aspecte ale vieţii cotidiene în Basarabia interbelică, Colaborator al gazetelor de dreapta, Ion Nistor (1876-1962). Aspecte ale activităţii ca senator, Games within Frontiers: Memory and Citizenship in Interwar Romania Nicolae Bocşan, Silviu Dragomir şi „biroul păcii” 1942-1944, Ioan Hudiţă, deputat ţărănist − lupist şi manist − în parlamentul României (1932-1937; 1946-1947), Basarabia în primii ani după Stalin şi imperativul întoarcerii la rădăcinile literare naţionale, Închiderea nunţiaturii apostolice de la Bucureşti (6/7 iulie 1950) într-un raport diplomatic din epocă, Les mutations du principe de la séparation des pouvoirs dans les états ex-socialistes. L’exemple de la Roumanie, Anthropology in the Securitate Archive, România şi Noul Război Rece

---.