Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Colecția Studii de Geografie Politică /

Geografie electorală

Ionel Boamfă

Data apariției: 11.06.2013

Domeniu: Ştiinţe ale naturii / Geografie

Colecție: Studii de Geografie Politică

ISBN: 978-973-703-865-4

Nr. pagini: 466

Format: 17 x 24 cm.

36.75 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Întocmirea unei lucrări în cadrul căreia să fie pusă în evidenţă „geografia votului” este o încercare necesară, dar, în acelaşi timp, temerară. Necesară, deoarece, în literatura ştiinţifică românească, o asemenea abordare este rară. Temerară, deoarece, fiind un fenomen ce ţine de societatea umană, este dificil de abordat cu obiectivitate, chiar în cazul în care apelăm la ajutorul statisticii şi cartografiei. Necesitatea unui asemenea demers este dată, pe de altă parte, de tendinţa de mondializare manifestată în evoluţia umanităţii în ultimul veac şi, mai cu seamă, în ultimele decenii postbelice, de lărgirea ariilor unde democraţia prinde contur, de încercările de reunificare, inclusiv în plan politic, ale „bătrânului continent”, greu încercat de două conflagraţii mondiale în prima parte a secolului trecut, dar şi de trista experienţă a extremismelor politice şi a „cortinei de fier” din anii totalitarismului, ori de evidenţierea tradiţiilor, în materie politico-electorală, ale spaţiului românesc din prima parte a celui de-al nouăsprezecelea veac, sincrone cu începuturile unora dintre democraţiile vest-europene.

Introducere 1. Dezvoltarea geografiei electorale ca ramură a geografiei politice.11 2. Metodologia de cercetare în geografia electorală.15 I. Geografie electorală mondială.17 1. Democraţia în lume. Drepturile politice şi libertăţile civile.17 1.1. Evoluţia democraţiei în lume (Center for Systemic Peace).17 1.1.1. Organizaţii şi instituţii care analizează nivelul democraţiei: Center for Systemic Peace, Freedom House, Reporters sans Frontieres.17 1.1.2. Indicatori legaţi de nivelul democraţiei.18 1.2. Tipuri de state după nivelul democraţiei.39 2. Sistemele de vot şi democraţiile electorale.40 2.1. Sisteme de vot utilizate în lume pentru alegerea parlamentarilor.40 2.2. Democraţii electorale (Freedom House); evoluţia crono-spaţială a democraţiilor electorale.43 3. Procesul electoral la nivel mondial.44 3.1. Evoluţia procesului electoral în lume.44 3.2. Prezenţa la vot în lume: distribuţie crono-spaţială după 1945.46 3.3. Partide şi familii politice la nivel mondial.47 3.4. Alegeri multipartite şi „alegeri” monopartite: regimuri totalitare – de extremă dreaptă sau/şi stângă; regimuri fără alegeri (dictatoriale, autoritare).50 4. Legislative transnaţionale. Adunări parlamentare la nivel mondial.51 4.1. Adunări parlamentare la nivel mondial: Adunarea Ligii/Societăţii Naţiunilor, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.51 4.2. Parlamente supranaţionale.65 5. Alegerile parlamentare în lume.66 5.1. Democraţia parlamentară în lume.66 5.2. Distribuţia crono-spaţială a mandatelor (1790-2010).67 6. Forma de guvernământ şi alegerea şefului statului.75 6.1. Statele după forma de guvernământ.75 6.2. Alegerile prezidenţiale în lume: tipuri de alegeri prezidenţiale.76 2. Geografie electorală europeană.77 1. Alegerile în Uniunea Europeană.77 1.1. Desemnarea membrilor Adunării Parlamentare a C.E.C.O. (1952-1957), ai Adunării Parlamentare Europene (1958-1962) şi ai Parlamentului European (1962-2009)77 1.2. Evoluţia crono-spaţială a prezenţei la vot la alegerile europarlamentare (1979-2009).95 1.3. Opţiunile politice ale alegătorilor la alegerile europarlamentare99 1.4. Grupurile europarlamentare din legislativul European.106 1.5. Alegerea Preşedinţilor Parlamentului European.113 2. Alegerile parlamentare în Europa. Studiu de caz: Germania şi România (1866-2010).123 2.1. Perioada antebelică (1866-1920)124 2.2. Perioada interbelică-postbelică (1921-2010).124 2.3. Evoluţia crono-spaţială a vieţii politico-electorale în România şi în Germania.125 2.3.1. Participare la urne şi opţiuni politice în România.125 2.3.2. Prezenţă la urne şi preferinţe electorale în Germania.132 2.3.3. Asemănări şi deosebiri în procesul electoral din România şi Germania.138 3. Particularităţi de geografie electorală oglindite de alegerile legislative naţionale din Europa. Perioada 1991-2010.139 3.1. Problematică. Probleme. Metodologie de lucru.139 3.2. Particularităţi de geografie electorală europeană reflectate de alegerile legislative naţionale.142 3.2.1. Prezenţa la vot.143 3.2.2. Preferinţele politice ale alegătorilor.147 3.2.3. Concluzii.154 3. Geografie electorală românească.155 1. Alegerile în spaţiul românesc (1832-2009) – scurtă introducere.155 2. Concepte şi terminologie. Familiile politice în spaţiul românesc. Problematica geografiei electorale româneşti160 3. Metodologia de lucru utilizată.170 4. Particularităţi de geografie politico-electorală în spaţiul românesc.175 4.1. Repere geopolitice europene (1830-2011)175 4.1.1. Poziţia geopolitică a Principatelor Dunărene în Europa în prima parte a secolului al XIX-lea (1830-1848).175 4.1.2. Poziţia geopolitică a Principatelor Române/României în Europa la mijlocul veacului al XIX-lea (1848-1866).176 4.1.3. Europa în ultima treime a secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului al XX-lea (1867-1905).177 4.1.4. Europa în preajma primului Război Mondial (1905-1914).178 4.1.5. Europa în vremea primului Război Mondial (1914-1918).180 4.1.6. Europa interbelică (1919-1938)181 4.1.7. Europa în timpul celui de-al doilea Război Mondial (1939-1945).183 4.1.8. Europa după al doilea Război Mondial (1945-1989).184 4.1.9. Europa la cumpăna dintre milenii (1990-2011)186 4.2. Repartiţia crono-spaţială a prezenţei la vot (1831-2009).188 4.3. Vot şi reprezentare parlamentară (1831-2008)202 4.3.1. Introducere202 4.3.2. Perioada antebelică/modernă (1831-1918)207 4.3.3. Perioada interbelică şi postbelică/contemporană (1919-2008).225 4.3.4. Concluzii245 4.4. Alegerile pentru Senat (1864-2008).256 4.5. Alegerile europarlamentare în România (2007-2009).258 4.6. Alegerea conducătorilor în Principatele Române (1842-1859). Alegerea preşedintelui Republicii Democratice Moldoveneşti (1917). Alegerea şefilor de stat ai României (1947-2009)260 4.6.1. Alegerea domnitorilor Principatelor Române (1842-1859).260 4.6.2. Alegerea preşedintelui Republicii Democratice Moldoveneşti (1917).262 4.6.3. „Alegerea” conducătorilor României în perioada comunistă (1947-1989). „Alegerea” preşedinţilor Prezidiului al RPR (1947-1948)/Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1961). „Alegerea” preşedinţilor Consiliului de Stat (1961-1974). „Alegerea” preşedintelui Republicii Socialiste România (1974-1989).262 4.6.4. Alegerea preşedintelui României după 1989.264 4.7. Alegerile locale în România271 4.7.1. Alegerile locale în antichitate şi în Evul Mediu.271 4.7.2. Alegerile locale în România antebelică (1832-1918)278 4.7.3. Alegerile pentru Sfatul Ţării (1917), Congresul General al Bucovinei şi pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia (1918)288 4.7.4. Alegerile locale în anii interbelici (1919-1940).290 4.7.5. „Alegerile locale” în timpul regimului totalitar postbelic (1948-1989). „Alegerea” reprezentanţilor Regiunii (Mureş) Autonome Maghiare (1952-1968)304 4.7.6. Alegerile locale după 1990 (1992-2008)314 4.8. Plebiscitele şi referendumurile327 4.8.1. Plebiscitele în România antebelică (1864 şi 1866).327 4.8.2. Plebiscitele de dinainte şi din timpul celui de-al doilea Război Mondial (1938, martie şi noiembrie 1941).331 4.8.3. „Referendumul” în regimul comunist (1986)334 4.8.4 Referendumurile după 1989 (1991, 2003, mai şi noiembrie 2007, 2009)334 4.9. Originea geografică a miniştrilor din Guvernele României (1859-2012).339 4.9.1. Câteva precizări de ordin metodologic340 4.9.2. Perioada 1859-1918.341 4.9.3. Perioada 1918-2012344 4.9.4. Concluzii (1859-2012).352 4.10. Reforma administrativă şi reprezentarea cetăţenilor.354 5. Alegerile din Republica Moldova.365 5.1. Alegerile parlamentare.366 5.2. Alegerile prezidenţiale.374 5.3. Alegerile locale375 5.4. Referendumurile.376 6. Reprezentarea parlamentară a românilor în regiuni din apropierea statelor româneşti377 6.1. Precizări metodologice privind reprezentarea parlamentară a românilor din regiunile apropiate spaţial de România.377 6.2. Reprezentarea parlamentară a românilor din afara graniţelor înainte de anul 1918378 6.3. Reprezentarea parlamentară a românilor după 1918382 Concluzii. Particularităţi ale comportamentului electoral al alegătorilor.391 1. Precizări metodologice.391 2. Caracteristici ale comportamentului electoral la nivel mondial.393 2.1. Alegerile parlamentare naţionale393 2.2. Caracterizare electorală complexă după toţi indicatorii pe variabile electorale la nivel mondial397 2.3. Caracterizare electorală complexă după indicatorii comuni pe variabile electorale la nivel mondial398 3. Particularităţi ale comportamentului electoral al alegătorilor europeni.399 3.1. Alegerile legislative naţionale399 3.2. Alegerile europarlamentare.403 3.3. Caracterizare electorală complexă după toţi indicatorii pe variabile electorale la nivel european.411 3.4. Caracterizare electorală complexă după indicatorii comuni pe variabile electorale la nivel european.414 4. Trăsături ale comportamentului electoral al alegătorilor din spaţiul românesc.416 4.1. Alegerile europarlamentare.418 4.2. Alegerile legislative.424 4.3. Alegerile prezidenţiale.426 4.4. Alegerile locale430 4.5. Caracterizare electorală complexă după toţi indicatorii pe variabile electorale la nivel românesc439 4.6. Caracterizare electorală complexă după indicatorii comuni pe variabile electorale la nivel românesc 5. Asemănări şi deosebiri în comportamentul electoral al alegătorilor la nivel mondial, european şi românesc 5.1. Caracterizare electorală complexă după toţi indicatorii pe variabile electorale la nivel mondial, european şi românesc 5.2. Caracterizare electorală complexă după indicatorii comuni pe variabile electorale la nivel mondial, european şi românesc

Ionel Boamfă este lector universitar doctor la Departamentul de Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în Geografie din anul 2006, sub îndrumarea prof. univ. dr. emeritus Alexandru Ungureanu, membru corespondent al Academiei Române. Membru al Centrului de Excelenţă CUGUAT-TIGRIS. Preocupările sale ştiinţifice vizează domeniile onomasticii (toponomasticii şi antroponomasticii), geografiei istorice, geografiei politice, geografiei electorale, geografiei culturale, etnografiei şi folcloristicii.