Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Filosofie şi Ştiinţe sociale /

De gustibus. Breviar de gastrosofie

Mădălina Diaconu

Data apariției: 18.03.2013

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-973-703-872-2

Nr. pagini: 220

Format: 13 x 20 cm.

22.05 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de faţă continuă seria unei estetici a simţurilor secundare, deschisă de autoare prin lucrarea Despre miresme şi duhori (Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005). Unele dintre teme au format obiectul unor cursuri ţinute la Institutul de Filosofie al Universităţii din Viena, altele au fost prilejuite de congrese de filosofie, conferinţe sau vernisaje. Cu excepţia ultimului capitol, care are la bază textul unei conferinţe ţinute la Universitatea de Arte Aplicate din Viena în 2008, celelalte studii prelucrează capitole din volumul Tasten, Riechen, Schmecken. Eine Ästhetik der anästhesierten Sinne (Königshausen & Neumann Verlag, Würzburg, 2005).
În pofida popularităţii Banchetului lui Platon şi a anecdotelor lui Diogenes Laertios despre preferinţele culinare ale filosofilor, simţul gustului pare a fi astăzi lipsit de relevanţă filosofică. Etimologia comună a „savorii“ şi a „sapienţei“ a căzut în uitare, iar „apetitul“ şi-a pierdut rezonanţa metafizică. Mai mult, începând din secolul al XVIII-lea, facultatea de judecare estetică numită gust a fost complet separată de simţul fiziologic al gustului, ultimul fiind considerat inapt de a produce artă. Chiar şi fenomenologia, care pune percepţia la baza teoriei experienţei, s-a rezumat până acum la analize sporadice ale gustului. Cartea de faţă interoghează motivele acestei tăceri, care este cu atât mai surprinzătoare cu cât simţul gustului şi „arta culinară“ au intrat în ultimele decenii în atenţia deopotrivă a artiştilor, a ştiinţelor umane şi a ştiinţelor cogniţiei.
Cartea este recomandată de revista Observator Cultural.
Lansare marţi, 29 aprilie, orele 18, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană, nr. 5).

Cuvânt înainte 1. Speleologie fenomenologică 1.1. Apetit şi dezgust 1.2. Asimilare şi transplant 1.3. Intrarea în cavitatea bucală 1.4. Palatul plăcerii gustative 1.5. Prăbuşirea în gâtlej 1.6. Stomacul-criptă 2. „Suntem ceea ce mâncăm”. Despre sine, relaţie şi societate din perspectivă gastronomică 2.1. Înţelepciunea pântecului 2.1.1. Dogme filosofice şi anecdote gastronomice 2.1.2. Filosofie autofagă şi cogito culinar 2.1.3. Narcisism masculin şi abnegaţie feminină 2.1.4. Sinele relaţional sau Evanghelia filosofiei feministe 2.2. Constituţia ontogenetică a subiectului prin alimentaţie: de la faza orală la gastrosofie 2.3. Sociologia convivialităţii 2.3.1. Individ şi comunitate 2.3.2. Egalitate şi ierarhie 2.3.3. Diferenţe sociale şi de gen 3. Gustul cuvintelor sau compendiu de stilistică gastronomică 3.1. Omul cu mai multe limbi 3.2. Reţete de bucătărie şi tratate culinare 3.3. Toasturi şi conversaţii la masă 3.4. Meniuri 4. Estetică gastronomică 4.1. Gustul, între estetică şi fiziologie 4.2. Gastronomia ca ars vivendi 4.2.1. Focul civilizator 4.2.2. Bucătarul genial 4.2.3. Gesamtkunstwerk şi armonie culinară 4.2.4. Festinul tuturor simţurilor 4.2.5. Modele artistice, arte înrudite, arte auxiliare 4.3. Arta serviciului şi bunele maniere 4.4. Stiluri culinare 4.5. Mâncând cu ochii: campanii publicitare 4.6. Expoziţii culinare şi proiecte gastropedagogice 5. Preparate de artişti 5.1. Gastronomie şi Eat Art 5.2. Artiştii foamei 5.3. Revoluţia gastronomiei futuriste împotriva gravitaţiei 5.4. Excremente de artist: Piero Manzoni 5.5. Mese-capcană: Daniel Spoerri 5.6. Cosmologie culinară: Dieter Roth şi Peter Kubelka 5.7. Ghiveci de artă contemporană 6. Manifestele gustului 6.1. Meniuri morale 6.2. Anorexie nervoasă 6.3. Greva foamei 6.4. Raţii şi cozi 6.5. Localuri ale globalizării 6.6. Vegetarismul şi inamicii săi 7. Gustul pentru dezgust 7.1. Arta abjectă 7.2. Vivisecţia marii scârbe 7.3. Apropieri respingătoare Bibliografie

Mădălina Diaconu (n. 1970, Bucureşti) este docentă în filosofie la Universitatea din Viena şi autoare a şapte volume de estetică şi antropologia simţurilor, printre care Tasten, Riechen, Schmecken. Eine Ästhetik der anästhesierten Sinne (2005), Despre miresme şi duhori. O interpretare fenomenologică a olfacţiei (2007) şi Sinnesraum Stadt. Eine multisensorische Anthropologie (2012).