Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

Conflictul dintre Știință și Religie. Asupra liberei cugetări

Constantin Thiron

Data apariției: 17.05.2016

Domeniu: Istorie / Istorie socială

Colecție: Documenta

ISBN: 978-606-714-246-4

Nr. pagini: 307

Format: 17 x 24 cm.

32.56 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Ediție de Marius Rotar.
Volumul de față reprezintă o antologie de texte cuprinzând o serie de polemici din jurul conceptului de liberă cugetare, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea, iscate de ideile susținute de Constantin Thiron. Thiron (1853-1924) a fost doctor în științe medicale (titlu obținut la Paris), profesor în cadrul Facultății de Medicină a Universității din Iași, remarcându-se printr-o activitate semnificativă în domeniul medicinii sociale (lupta antialcoolică și cea împotriva tuberculozei), dar și ca susținător al mișcării liberei cugetări (adept al monismului). Din cauza anticlericalismului și a opțiunii sale pentru o secularizare totală a societății românești, a fost aspru criticat de mediile religiose (ortodoxe) ale vremii. A fondat, în 1909, Asociația Națională a Liber Cugetărilor din România și, conform voinței sale, exprimate încă din 1905, a fost înmormântat laic, în 1924 (prima înmormântare laică din Moldova).

Studiu introductiv. Constantin Thiron sau opțiunea liberei cugetări în România primei jumătăți a secolului al XX lea (Marius Rotar); Notă asupra ediției (Marius Rotar); Conflictul dintre Știință și Religie. Sfeștania de la Universitatea din Iași; Conspirația Jidovească Internațională. Anexe la „Jidanii în Presă”; Asupra cugetării libere; Raționalism; Prof. dr. E. Haeckel savantul și A. C. Cuza farsorul; Lupta contra întunerecului. Primul congres monist; La înmormântarea unui laic și ateu; Dr. Thiron și ateismul său postum

Constantin Thiron (1853-1924) a fost doctor în științe medicale (titlu obținut la Paris), profesor în cadrul Facultății de Medicină a Universității din Iași (1889-1923), remarcându-se printr-o activitate semnificativă în domeniul medicinii sociale (lupta antialcoolică și lupta împotriva tuberculozei), dar și ca susținător al mișcării liberei cugetări (adept al monismului). Din cauza anticlericalismului și a opțiunii sale pentru o secularizare totală a societății românești, a fost aspru criticat de mediile religioase (ortodoxe) ale vremii. Astfel, el propunea suprimarea unor pasaje din Constituția din 1866 privind religia de stat, înlocuirea jurământului religios cu cel „pe onoare şi conștiință”, revizuirea legii electorale, separarea Bisericii de stat, desființarea Facultăților de Teologie şi a altor forme de învățământ religios susținute de stat și transformarea lor în „licee, gimnazii sau școli de comerț, agricultură, industrie și meserii”, încetarea subvenționării bugetului cultelor, incinerarea cadavrelor etc. Thiron a fondat, împreună cu dr. I. Lebell, în 1909, Asociația Națională a Liber Cugetărilor din România și, conform voinței sale, exprimate încă din 1905, a fost înmormântat laic, în 1924 (prima înmormântare laică din Moldova).
Marius Rotar (n. 1974) este istoric, cercetător științific I în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, doctor în istorie (2005) și profesor abilitat în domeniul istoriei (2014). Este autorul primei teze de doctorat din istoriografia românească dedicată tematicii muririi și morții (2005), fiind considerat un pioner al death studies în țara noastră. A inițiat conferința internațională Dying and Death in 18th-21st Century Europe și este fondator și președinte al Asociației Cremaționiste Amurg.