Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

Construind opoziţia. Istoria politică a Partidului Naţional Liberal între anii 1927 şi 1933

Ovidiu Buruiană

Data apariției: 15.09.2013

Domeniu: Istorie / Istorie interbelică

Colecție: Historica

ISBN: 978-973-703-930-9

Nr. pagini: 697

Format: 17 x 24 cm.

47.25 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de faţă, care materializează o cercetare începută cu mai mulţi ani în urmă, are drept subiect Partidul Naţional Liberal şi istoria acestei formaţiuni politice în opoziţie. Dincolo de reconstituirea vieţii politice a perioadei, îmi propun să explic modelul de acţiune politică prin care liberalii au reuşit să ajungă din nou la guvernare după 1928 şi dispariţia fizică a celor care au refondat partidul după evenimentele care au urmat Unirii, Ion I.C. Brătianu şi fratele său, Vintilă Brătianu. Este vorba, astfel, de analiza sistemică a opoziţiei liberale din perioada 1927-1933.

Cuvânt înainte Introducere 1. Obiectul cercetării şi importanţa sa 2. Opţiuni metodologice 3. Orizont bibliografic. Surse Partea I. Doctrina liberalilor români între cele două războaie mondiale 1. Obiectul de studiu al prezentului capitol şi probleme de metodă 1.1. Scopul capitolului 1.2. Victor Leontovich şi „liberalismul de receptare” 1.3. Chestiuni de istoriografie 2. Europa est-centrală în perioada interbelică şi liberalismul. O perspectivă din ştiinţele sociale apusene 2.1. Europa interbelică: o noua hartă politică şi ideologică 2.2. Locul liberalismului în noua Europă 3. Societatea românească şi problema liberalismului 3.1. Liberalismul românesc şi receptarea sa 3.1.1. Raportarea la ideile liberale în societatea românească a secolului al XIX-lea; 3.1.2. Refuzul liberalismului de către actorii publici în perioada interbelică; 3.2. Cauzele declinului liberalismului în viziunea liberalilor români 4. Doctrina liberală 4.1. Libertăţi politice şi naţiune 4.2. Soluţii economice şi sociale ale liberalilor români. Naţionalismul economic liberal 4.2.1 Industrializarea în viziunea liberalilor; 4.2.2. Domeniul agricol în gândirea liberalilor români. 4.2.3. Protecţionismul economic din perspectiva liberalilor români 4.3. Democraţia şi sistemul politic în doctrina liberală 5. Concluzii Partea a II-a. Manifestarea publică. Partidul Naţional Liberal. Putere şi Opoziţie (1927 – 1930). Căutarea identităţii politice Cap. 1.Avatarurile puterii. Partidul Naţional Liberal între 1927 şi 1928. Succesiunea lui Ion I. C. Brătianu 1. Sfârşitul unui atotputernic lider politic. Percepţia opoziţiei 2. Dispariţia lui Ion I. C. Brătianu. Reprezentările liberale. Demersul de “canonizare” 3. Cultul lui Ionel Brătianu. Aspectul puterii în partid 3.1. Cultul central 3.2. Cultul particular 4. Criza organizaţională a Partidului Naţional Liberal la nivelul anului 1927 5. Succesiunea lui Ionel Brătianu, un nou lider şi necesitatea restructurării partidului 6. Problema guvernării. Încercarea unui compromis politic Cap. 2. Partidul Naţional Liberal şi contestarea legitimităţii (1927-1928). Practică administrativă şi canon politic. 1. Discursul liberal al puterii. Scurtă perspectivă teoretică 2. Justificarea guvernării. Mitul competenţei liberale ca principiu al raţionalităţii puterii 3. Miturile negative ale liberalilor români 3.1. Conspiraţia şi salvatorul 3.2. Unitatea 3.3. Autoritatea salvatorului ca formă de invalidare a „celuilalt” 4. Politici administrative la liberalii români în anul 1928 5. 5. Canonul liberal 5.1. Mitul vârstei de aur 5.2. “Partidul de guvernământ” 5.3. Opoziţia 5.4. “Democraţia” şi “parlamentarismul” 5.5. Presa naţională 6. Adversarul politic: naţional-ţărăniştii 7. Impactul discursului liberal în societate 8. Concluzii Cap. 3. Partidul Naţional Liberal şi Adunarea naţional-ţărăniştilor de la Alba Iulia (6 mai 1928) 1. Actorii 2. Discursurile 3. Liberalii şi Adunarea naţional-ţărănistă 3.1. Discursul liberalilor cu privire la Alba-Iulia 3.2. Contramanifestaţiile. Adunarea de la Iaşi 3.3. Presiuni administrative asupra presei 3.4. Preludiul rupturii 4. Adunarea 5. Consecinţele adunării naţional-ţărăniştilor Cap. 4. Demisia Cabinetului Vintilă I. C. Brătianu (noiembrie 1928). Implicaţiile unei schimbări guvernamentale. Alegerile parlamentare 1. „Imposibila” demisie în sistemul politic românesc. Cazul liberalilor 2. Partidul Naţional Liberal şi problema retragerii de la guvernare 3. Situaţia guvernului Brătianu în vara anului 1928 şi criza unui sistem de putere 4. Părăsirea puterii de către liberali. Cauze conjuncturale şi profunde 5. Partidul Naţional Liberal în alegerile parlamentare din anul 1928 5. 1. Campania pentru alegerile din decembrie 1928 5.1.1. Logica schimbării şi alegerile „naţional-ţărăniştilor”; 5.1.2. Opoziţia în alegeri; 5. 2. Liberalii ca opoziţie în alegerile din decembrie 1928 5.2.1. Dezorientări liberale; 5.2.2. Campania liberală; 5.3. Rezultatele alegerilor 5.4. Concluzii Cap. 5. Partidul Naţional Liberal şi organizarea lui ca opoziţie politică (1928– 1930) 1. Partidul Naţional-Ţărănesc şi problema guvernării. Scurte consideraţii 2. Partidul Naţional Liberal şi necesitatea reorganizării 3. Opoziţia liberală 3.1. Un text al „construirii” ca opoziţie 3.2. Partidul Naţional Liberal şi manifestarea publică. Parlamentul 4. Reorganizarea structurilor aparţinând liberalilor ca proiect de opoziţie 4.1. Structurarea şi refacerea organizaţilor locale. 4.2. Cercul de Studii al partidului. 4.3. Presa de partid în opoziţie 5. Reorganizarea partidului. Succese şi nerealizări 6. Acţiune politică de opoziţie Cap. 6. Congresul Partidului Naţional Liberal din mai 1930 şi semnificaţiile sale 1. Congresul partidului ca element al legitimităţii 2. Preambulul Congresului 2.1 Practica memoriilor 2.2. Stabilirea programului 2.3. Congresele judeţene 2.4. Alegerile judeţene şi comunale din primăvara anului 1930 2.5. Atmosfera politică din primăvara anului 1930 3. Congresul general al Partidului Naţional-Liberal 3. 1. Lucrările Congresului 3.2. Manifestarea de la grădina „Societăţii de Tir” 4. Consecinţele Congresului Partea a III-a. Manifestarea publică. Evoluţia Partidului Naţional Liberal între 1930 şi 1933. Liberalii şi regele Carol al II-lea. Opoziţie şi putere Cap. 1 Partidul Naţional Liberal şi actul Restauraţiei (iunie 1930). Problema puterii politice sub regele Carol al II-lea 1. Revenirea Principelui Carol 1.1. Carlismul 1.2. Lecturile Restauraţiei: naţional-ţărăniştii 1.3. Instituţiile statului faţă de posibilitatea revenirii principelui Carol 1.4. Principele Carol - mod de utilizare 1.5. O posibilă lectură liberală a Restauraţiei 2. Liberalii şi Restauraţia 2.1. Liberalii şi Monarhia – o tradiţie 2.2. Liberalii şi Principele moştenitor Carol 2.3. Faţă în faţă cu Restauraţia. Atitudinea liberalilor 2.4. Etica liberală pe relaţia cu principele Carol Cap. 2. Partidului Naţional Liberal în perioada post Restauraţie (iunie 1930). Rezistenţă şi adaptare politică 1. Despre excluderea liberalilor din jocul puterii după reîntoarcerea princepelui Carol în vara anului 1930. Lectura carliştilor asupra Restauraţiei 2. Restauraţia ca fapt existenţial pentru PNL. Despre relevanţa acestui capitol 3. Partidul Naţional Liberal post-Restauraţie ca manifestare publică 3.1 În căutarea unei atitudini politice 3.2. Construirea unei relaţii cu Regele 3.3. Audienţa regală 3.4. Perspectiva „dictaturii” 3.5. Campania liberală de toamnă 3.5.1 Programul liberal; 3.5.2. Manifestări publice; 3.5.3. Audienţa „ratată”. 4. Partidul Liberal ca structură politică în perioada de după Restauraţie 4.1. Problema Gheorghe Brătianu 4.2. O nouă organizaţie liberală la Iaşi 4.3. Regândirea bazelor puterii în partid 4.4. Tineretul Liberal 4.5. Critica Centrului ? 4.6. Lupta pentru putere în partid 5. Moartea lui Vintilă Brătianu (22 decembrie 1930) 5.1. Dispariţia unuia din făuritorii României Mari 5.2. Succesiunea Cap. 3. Partidul Naţional Liberal şi redobândirea iniţiativei politice (1931-1932). Guvernul Iorga-Argetoianu 1. „Moştenirea” lui Vintilă Brătianu 2. Revendicarea puterii şi constituirea guvernului de personalităţi 2.1. Criza politică din perspectivă liberală 2.2. Lupta pentru legitimitate 2.3. Structurarea unei noi realităţi politice 3. I. G. Duca – lider al Partidului Naţional Liberal 3.1. Încercare de portret a lui I. G. Duca 3.2. Preşedintele partidului. O nouă manieră de conducere. 3.3. Congresul din februarie 1931 3. 4. „Noua” reorganizare a partidului liberal 3.4.1. Organizaţiile judeţene, 3.4.2. Tineretul Liberal. 3.4.3. Revista Democraţia şi activitatea cercurilor de studii. 4. Atitudinea „opoziţionistă” faţă de guvernul Iorga-Argetoianu 5. Atitudinea liberalilor faţă de noua criză politică de succesiune guvernamentală Cap. 4. În proximitatea puterii. Impunerea unui nou guvern liberal (noiembrie 1933) 1. Implicaţiile desemnării Cabinetului Vaida Voevod. Frustrare şi acuze la liberali 2. Alegerile generale din iulie 1932 2.1. Confruntarea electorală cu naţional-ţărăniştii 2.2. Partidul Naţional Liberal în alegeri. Mobilizare şi capacitate politică 2.2.1. Discursul liberal; 2.2.2. Acţiunea liberală în alegeri; 2.3. Lupta „fratricidă” cu georgiştii 2.4. Rezultatul alegerilor 2.4.1. Semnificaţia conjuncturală a alegerilor generale din iulie 1932. Rezultate tehnice; 2.4.2. Semnificaţia alegerilor din 1932 pentru sistemul politic şi pentru P.N.L. 3. O nouă opoziţie liberală 3.1. Discuţia la Mesajul Tronului din vara anului 1932 3.1.1. Recuperarea lui Vintilă Brătianu. 3.1.2. Ilegitimitatea naţional-ţărăniştilor. 3.2. Caruselul guvernărilor naţional-ţărăniste. Crize şi scandaluri politice 3.3. Regele Carol şi P.N.L. în anii 1932-1933. Confruntare şi apropiere 4. Relaţiile de putere din Partidul liberal în perioada opoziţiei 4.1. Conducerea lui I. G. Duca 4.2. Imposibila fuziune. Raporturile cu Gheorghe Brătianu 4.3. Reorganizarea permanentă 4.4. Adunările profesionale 5. Cucerirea puterii politice. 5.1. Manifestaţii şi contramanifestaţii 5.2. Călătoria lui I. G. Duca în străinătate 5.3. Efortul final. Campania din toamna anului 1933 6. Revenirea la guvernare. Calculele politice ale timpului 6.1. Lecturile „antiliberalilor” 6.2. Calculele Regelui 6.3. Lectura liberalilor 6.4. Noul guvern şi puterea liberalilor 7. Alegerile din decembrie 1933 7.1. Liberalii şi alegerile parlamentare 7.2. Nereguli tradiţionale clamate de opoziţie 7.3. Rezultatele scrutinului 8. Concluzii Partea a IV-a. Asasinarea lui I. G. Duca (decembrie 1933) şi scurtă istorie politică a Partidului Naţional Liberal Până la instaurarea regimului de autoritate 1. Dificila situaţie internă a Partidului Naţional Liberal după moartea lui I. G. Duca (decembrie 1933) 1.1 Asasinarea lui I. G. Duca. Discuţia despre crimă. „Beneficiarii” 1.2. Temeri şi regrete 1.3. Faptele neexplicate. „Preliminarii” la un asasinat politic. Raţiunile decretului de dizolvare 2. Liberalii şi dispariţia lui I. G. Duca 2.1. Amintirea lui I. G. Duca 2.2. Problema guvernului şi a partidului după dispariţia lui I. G. Duca. Gheorghe Tătărescu şi Dinu Brătianu 2.3. Alegerea noului şef al Partidului Naţional Liberal 3. Scurtă perspectivă asupra problematicei istorii a Partidului Naţional Liberal în perioada anilor 1934-1938 3.1. Partidul şi guvernul liberal 3.1.1. Gheorghe Tătărescu; 3.1.2 Constantin I. C. Brătianu 3.2. Partidul Naţional Liberal ca structură politică în perioada anilor 1934-1938 3.2.1. Organizaţii în interiorul partidului. „Tineri” şi „bătrâni”. 3.2.2. Organizaţii judeţene. 3.2.3. Congresul liberal din iulie 1936. 3.3. Anul 1937 şi cotitura din evoluţia Partidului Naţional Liberal 3.4. Reunificarea Partidului Naţional Liberal 3.5. Liberalii şi impunerea regimului de autoritate monarhică Concluzii. Partidul Naţional Liberal şi mutaţiile din cadrul sistemului politic românesc în perioada 1927-1933 Bibliografie Indice de nume

Ovidiu Buruiană (n. 1974) este lector al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. De asemenea, este doctor în ştiinţe sociale, specializarea istorie, al aceleiaşi universităţi cu o teză privitoare la evoluţia politică a Partidului Naţional Liberal în anii interbelici. A publicat mai multe studii asupra vieţii politice de după 1918, raporturilor universitare şi asupra vieţii cotidiene în Iaşul dintre cele două războaie mondiale. A coordonat, alături de Liviu Brătescu, volumul "Liberalismul românesc. Tendinţe, structuri, personalităţi" (2005).