Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

Liberalii. Structuri şi sociabilităţi politice liberale în România interbelică

Ovidiu Buruiană

Data apariției: 18.09.2013

Domeniu: Istorie / Istorie interbelică

Colecție: Historica

ISBN: 978-973-703-929-3

Nr. pagini: 694

Format: 17 x 24 cm.

85.75 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

În acest volum autorul propune o cunoaştere istoriografică diferită a fenomenului politic din România modernă. Istoricii au abordat şi abordează partidele politice, inclusiv Partidul Naţional Liberal, din perspectiva acţiunii lor, publice, reducând adeseori asociaţia politică la activitatea liderilor, la actul guvernării şi opoziţiei sau la conflictul public. Plecând de la teoriile din sfera sociologiei politice, discuţia despre partidul liberal, în cazul de faţă, circumscrie problema organizaţiei de partid, raportul dintre centru şi periferie pe care l-a presupus asociaţia politică liberală, diversele autonomii din interiorul partidului, dizidenţa politică în cadrul PNL, formele adeziunii, structura socială a formaţiunii liberalilor români, modul de impunere în societate prin propagandă etc.

Introducere. Despre nevoia studierii liberalilor şi despre mistica ideii de partid la liberalii români interbelici 1. Despre istoriografia liberalismului românesc 2. Mistica ideii de partid la liberalii români 3. Obiectivele lucrării şi opţiuni metodologice 4. Scurtă privire asupra surselor cercetării 5. Mizele academice civice ale lucrării în raport cu natura cercetării I. Ideile liberale şi identitatea liberalor în societatea românească interbelică 1. Obiectul de studiu al prezentului capitol şi probleme de metodă 1.1. „Liberalismul de receptare”. Scopul capitolului 1.2. Problema metodologică a abordării liberalismului şi a ideilor politice în general 2. Europa est-centrală în perioada interbelică şi liberalismul. O perspectivă 2.1. Europa interbelică: o noua hartă politică şi ideologică 2.2. Locul liberalismului în noua Europă 3. Societatea românească şi problema liberalismului. Scurtă precizare 4. Doctrina liberală 4.1. Libertăţi politice şi naţiune 4.2. Soluţii economice şi sociale ale liberalilor români. Naţionalismul economic liberal 4.2.1. Industrializarea în viziunea liberalilor; 4.2.2. Domeniul agrar în gândirea liberalilor români; 4.2.3. Problema protecţionismului; 4.3. Sistemul politic şi democraţia în reprezentarea liberalilor români 5. O genealogie a ideilor liberale în România interbelică 5.1. Lecturi liberalilor: Zeletin, Manoilescu şi...Virgil Andronescu 5.2. Traduceri din gânditorii liberali 6. Concluzii II. Organizaţia de partid a liberalilor români. Formal şi informal în structura Partidului Naţional Liberal. Statutele formaţiunii liberale. Raportul dintre conducerea centrală şi organizaţiile judeţene 1. Statutul Partidului Naţional Liberal din 1930 1.1. Organizaţia comunală; 1.2. Organizaţia judeţeană; 1.3. Organizaţiile centrale ale P.N.L. 2. Statutele Partidului Naţional Liberal şi voinţa reorganizării formaţiunii politice a liberalilor români 3. Raportul Centru-Periferie în cadrul Partidului Naţional Liberal. Ierarhii organizaţionale 3.1. Organismele centrale ale P.N.L. între Statut şi relaţiile de putere din partid 3.1.1. Preşedintele; 3.1.2. secretarul general; 3.1.3. Casierul-administrator 3.2. Scurtă perspectivă metodologico-istorică asupra puterii şefului Partidului Naţional Liberal. 3.3. Viaţa politică în cadrul organizaţiilor judeţene 3.3.1. Preşedintele organizaţiei locale a Partidului Naţional Liberal; 3.3.2. Contestarea unui lider local puternic şi repercusiunile unui astfel de gest. Cazul Petre I. Ghiaţă şi competiţia politică imposibilă în cadrul organizaţiei liberale din Ilfov; 3.3.3. O taxonomie a liderilor judeţeni; 3.3.4. Contestare şi competitivitate politică în plan local. Cazul organizaţiei liberale din Prahova; 3.3.5. Lideri şi electori 3.4. Despre ierarhiile interne ale liberalilor români 3.4.1. Ierarhia formală în cadrul Partidului Naţional Liberal; 3.4.2. Ierarhiile Centrului. Organizaţiile liberale din noile provincii; 3.4.3. Organizaţiile liberale judeţene şi clasamentele lor; 3.4.4. Ierarhiile liderilor regionali. 4. Alte structuri şi organizaţii liberale 4.1. Cercul de studii al Partidului Naţional Liberal: practici politice şi mize simbolice între cele două războaie mondiale 4.1.1. Geneza şi evoluţia Cercului de studii al liberalilor români; 4.1.2. Războiul victorios şi valorizarea cercului de studii; 4.1.3. Festivism şi formalism în activitatea cercului de studii al PNL. 4.2. Organizaţiile liberale de femei 4.3. Organizaţii în interiorul partidului. „Tineri” şi „bătrâni”. 4.3.1. Grupul „H”; 4.3.2. Grupul „Păreri libere” 5. Tineretul Naţional Liberal în România anilor ’30. Instituire şi practică politică (Studiu de caz) 5.1. Organizarea Tineretul Liberal ca obiectiv politic 5.2. Impunerea Tineretului Naţional-Liberal în discursul ideologic liberal 5.3. Despre influenţa unui posibil model în formarea noii structure 5.4. Înfiinţarea Tineretului Liberal 5.5. O nouă structură politică a liberalilor şi evoluţii în spaţiul Tineretului Liberal. 5.5.1. Nevoia de organizare; 5.5.2. Congresul Tineretului Liberal ca obiectiv politic privind fondarea unei noi sociabilităţii liberale; 5.5.3. Congresul. 5. 6. Epilog. Congresul Tineretului Naţional Liberal ca eşec 6. Concluzii III. Liberalul ca „burghez”. Încercare de descriere socială a Partidul Naţional Liberal în perioada interbelică 1. Introducere. Aspecte metodologice şi surse ale prezentului demers 2. Burghezia românească: o realitate puţin cercetată a ştiinţelor sociale 3. Liberalii ca reprezentanţi ai unei „formaţiuni bancare”. Organizaţia financiară a Partidului Naţional Liberal între cele două războaie mondiale (studiu de caz) 3.1. Practici financiare în cadrul Partidului Naţional Liberal. Scurte consideraţii 3.2. Organizaţia specială financiară de partid. Casa Partidului Naţional Liberal 3.3. Alte forme de implicare financiară la nivelul Partidului Naţional Liberal 4. Liberalii şi profesiunile lor 4.1. Profesiunile elitei centrale a partidului liberal în perioada interbelică 4.2. Profesiunile membrilor liberali la nivelul organizaţiilor judeţene 4.2.1. Structura socială şi profesională a organizaţiilor liberale din Ardeal şi Banat; 4.2.2 Alte date generale asupra structurii sociale a partidului liberal; 5. Integrarea minoritarilor etnic în cadrul liberalismului politic românesc 5.1. Prezenţa minoritarilor în cadrul P.N.L. 5. 2. Imposibila adeziune: text şi structura de partid 6. Concluzii 6.1. Eşecul integrării lumii rurale 6.2. Structuri sociale şi identitatea liberală: Partidul Naţional Liberal ca partid „burghez”? 6.3. Cine erau liberalii, dincolo de categoria lor profesională ? IV. “Familiile” liberalilor români. Relaţii şi practici de putere în cadrul partidului liberal 1. Familia Brătianu 1.1. Ilie I. Niculescu-Dorobanţu 1.2. Familia Pillat 1.3. Familia Alimănişteanu 1.4. Familia Costinescu 2. Părinţi şi copii în cadrul Partidului Naţional Liberal 2.1. Familia Mârzescu 2.2. Familia Săveanu 2.3. Familia Chirculescu 2.4. Familia Constantinescu-„Porcu”. 2.5. Familia Moşoiu 2.6. Familia Imbroane 2.7. Familia Nicolaescu 2.8. Cazul Ionescu-Quintus 2.9. Familia Ghiaţă 2.10. Familia Pella 2.11. Familia Cosma 3.„Fraţii”. Legăturile politice pe orizontală 3.1. Familia Dimitriu 3.2. Familia Manolescu 3.3. Familia Bogdan 3.4. Familia Donescu 3.5. Familia Tătărescu 3.6. Familia Moşoiu. 4. Relaţii de rudenie şi organizaţiile privite ca dote politice 4.1. Familia Orleanu 4.2. Grigore Monteoru, organizaţia de Buzău a Partidului Naţional Liberal şi dr.-ul C. Angelescu 4.3. Richard Franasovici şi impunerea sa politică 5. Concluzii V. Liberalii români şi propaganda politică. Despre mijloace propagandistice, publicaţii şi cultul liderului în cazul Partidului Naţional Liberal între cele două războaie mondiale 1. Presa liberalilor 1.1. Liberalii şi presa. O scurtă caracterizare 1.2. Presa centrală a liberalilor români 1.2.1. Viitorul; 1.2.2. L’ Indépendance Roumaine; 1.2.3. Naţiunea; 1.2.4. Ordinea; 1.2.5. Universul; 1.2.6. Democraţia. Revista Cercului de studii al Partidul Naţional-Liberal 1. 3. Presa specifică a liberalilor români 1.4. Presa regional 1.4.1. Glasul Bucovinei; 1.4.2. Glasul Ardealului; 1. 5. Presa organizaţiilor judeţene 1.6. Revista revistelor „liberale” 1.6.1. Cronica politică şi parlamentară.; 1.6.2. Săptămâna politică; 1.6.3. Parlamentul; 1.6.4. Parlamentul românesc; 1.6.5. Opoziţia; 1.6.6. Flacăra. Literară, artistică, social; 1.6.7. Ramuri; 1.6.8. Foaia Tinerimii; 1.6.9. Vremea; 1.7. Forţa şi impactul presei liberalilor români. O direcţie de cercetare 1.7.1. Raporturile cu jurnaliştii străini; 1.7.2. Ziarişti „liberali”; 1.7. 3. Finanţarea publicaţiilor „liberale”. 2. Alte mijloace propagandistice 2.1. Broşuri, calendare şi alte materiale electorale 2.2.1. Broşurile liberalilor; 2.2.2. Calendarele. 2.2. Aşezămintele Partidului Liberal 3. Propagandă şi politică în cadrul Partidului Naţional Liberal. Despre cultul Brătienilor 3.1. Cultul lui Ionel Brătianu 3.2. Cultul familiei Brătianu 3.3. Geografii identitare: Florica 4. Consideraţii finale privind propaganda liberalilor VI Dizidenţii. Despre marginalii, excluşii din Partidul Naţional Liberal şi despre alternative liberale în spaţiul politic românesc 1. Dizidenţele liberale. Punerea problemei 2. „Georgiştii”. Partidul Naţional Liberal Gheorghe Brătianu 2.1. Realitatea unui nou partid liberal. Faptele 2.1.1. Congresul de la „Frascati” şi înfiinţarea unui nou partid naţional liberal; 2.1.2. Consolidarea în teritoriu; 2.2. Raţiunile unui gest de ruptură 2.2.1. Gheorghe I. C. Brătianu. Scurtă perspectivă biografică; 2.2.2. Lectura „georgistă” asupra rupturii; 2.2.3. Gheorghe I. Brătianu, „Succesorul”; 2.3. Dincolo de text. Posibila explicaţie a dizidenţei 2. 4. Noul partid. Organizare şi identitate 2.4.1. Structuri şi adeziuni la noua formaţiune; 2.4.2. Identitatea noii formaţiuni; 2.5. Scurtă istorie a Partidului Naţional Liberal Gheorghe Brătianu în anii ’30 2.5.1. Partidul Naţional Liberal Gheorghe Brătianu şi participarea la viaţa publică; 2.5.2. Alegerile din anii 1931 şi 1932. Obţinerea legitimităţii; 2.5.3. Faţă în faţa cu guvernarea rivalilor. 2.6. Mijloacele politice ale georgiştilor 2.6.1. Capacitatea politică şi organizatorică a georgiştilor. Atragerea tineretului universitar; 2.6.2. Mijloace de propagandă; 2.6.3. Cultul lui Gheorghe Brătianu; 2.6.4. Alianţele politice. Încercarea Frontului constituţional 2.7. Sfârşitul dizidenţei. Reîntregirea liberală 3. Gruparea „Omul Liber” şi Partidul Liberal Democrat 3.1. Fişa biografică a lui Ion (Jean) Th. Florescu 3.2. Explicaţia unei marginalizări politice 3.3. Depărtarea de partidul liberal 3.4. Ficţiunea celui de-al treilea partid liberal 3.4.1. Încercarea organizării. Adeziuni şi cadre; 3.4.2. Programul. 3.5. Participarea la viaţa publică a noii formaţiuni 4. Dizidenţele liberale din anii ’30. Concluzii Încheiere Anexe Bibliografie Indice de nume

Ovidiu Buruiană (n. 1974) este lector al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. De asemenea, este doctor în ştiinţe sociale, specializarea istorie, al aceleiaşi universităţi cu o teză privitoare la evoluţia politică a Partidului Naţional Liberal în anii interbelici. A publicat mai multe studii asupra vieţii politice de după 1918, raporturilor universitare şi asupra vieţii cotidiene în Iaşul dintre cele două războaie mondiale. A coordonat, alături de Liviu Brătescu, volumul "Liberalismul românesc. Tendinţe, structuri, personalităţi" (2005).