Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu (editori)

Data apariției: ---

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Documenta

ISBN: 978-606-714-576-2

Nr. pagini: 500

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul intitulat 160 de ani de la Unirea Principatelor. Oameni, fapte și idei din domnia lui Alexandru Ioan Cuza reprezintă urmarea firească a simpozionului cu același nume organizat de Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în mai 2019. Lucrarea reunește atât contribuțiile celor care au participat la manifestarea științifică organizată anul trecut, cât și alte studii ale unor istorici recunoscuți pentru preocupărilor lor în domeniu. Volumul cuprinde, pe lângă un Cuvânt înainte/Introducere, patru secțiuni: Oameni, Fapte, Idei și Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza.

Cuvânt înainte; Oameni: Mihai Cojocariu, Din istoria unei nopți: Iași, în 3 spre 4 ianuarie 1859; Dumitru Vitcu, Cuza Vodă – „personalitate istorică exemplară”; Paul E. Michelson, Prince Alexandru Ioan Cuza, 1859-1866: A Developmental Assessment; Petronel Zahariuc, „Popa Vârnav zice da!” Noi informații din biografia unui unionist: Sofronie (Scarlat) Vârnav; Ştefan S. Gorovei, Un bursier moldovean la Torino (1860); Ion I. Solcanu, „Voiajurile” Doamnei Elena Cuza în Principatele Unite și la Paris (1862-1863); Fapte: Cristina Țurcan, Note pe marginea instrucțiunilor primite de N. K. Giers în preajma Unirii Principatelor Române; Eugen-Tudor Sclifos, Franța, Rusia și „faptul împlinit” (ianuarie-februarie 1859); Antonio D’Alessandri, La lotta per l’unione dei Principati romeni e il Piemonte di Cavour; Gheorghe Negru, Unirea Principatelor Române și impactul acestui eveniment asupra Basarabiei (anii 1860); Gheorghe Cliveti, Alexandru Ioan Cuza și Napoleon al III-lea în anii dificili (1863-1865); Ion Varta, Raporturile româno-ruse în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; Adrian-Bogdan Ceobanu, Înființarea și organizarea Ministerului Treburilor Străine și de Stat (1862-1866); Idei: Bogdan Mateescu, Chestiunea agrară în anul unirii. Compararea obligațiilor clăcășești cu averea și venitul clăcașilor; Nicoleta Roman, Les orphelins de la Princesse Régnante, les enfants de la nation. Le côté féminin du sentiment philanthropique dans la société roumaine au milieu du XIXème siècle; Simion-Alexandru Gavriș, Un ziar conservator ieșean: „Viitorul” (1861); Bogdan Popa, Modernizarea culturală ca efect secundar. „Legea asupra Presei” din 1862 și comerțul cu carte din România; Ioan-Augustin Guriță , Legea secularizării averilor mănăstirești și lăcașurile monahale ieșene; Vitalie Văratic, Jibrieni: proiectul primului port românesc la Marea Neagră în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Posteritatea lui Alexandru Ioan Cuza: Silvana Rachieru, Principele Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol: dileme protocolare și locuri ale memoriei în călătoriile oficiale în capitala otomană (1860, 1864); Mircea-Cristian Ghenghea, Alexandru Ioan Cuza – „tiranul” și „nemuritorul”. Imagini puțin cunoscute din presa anilor 1867 și 1908; Andi Mihalache, La construction du panthéon roumain et la structuration de l’espace public moderne: les funérailles et la statufication d’Alexandru Ioan Cuza (1873, 1912).

Petronel Zahariuc (n. 1969) este profesor universitar doctor, decan al Facultății de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cărți publicate la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (cronologic):
Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), autor, 2003;
Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. 1, editor (alături de Florin Marinescu și Ioan Caproşu), 2005;
De potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu Românesc, editor (alături de Ştefan S. Gorovei, Benoît Joudiou, Sorin Iftimi și Maria Magdalena Székely), 2007;
In honorem Ioan Ciupercă. Studii de istorie a românilor şi a relaţiilor internaţionale, editor (alături de Lucian Leuştean și Dan Constantin Mâţă), 2008;
De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, autor, 2008;
Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în secolele XIV-XIX, editor, 2009;
Documente românesti în arhiva mǎnǎnstirii Xenofon de la Muntele Athos, editor (alături de Florin Marinescu), 2011;
Viam inveniam aut faciam. In honorem Ştefan Andreescu, editor (alături de Ovidiu Cristea și Gheorghe Lazăr), 2012;
Documente româneşti din arhiva Mănăstirii Xiropotam de la Muntele Athos. Catalog, vol. II, editor (alături de Florin Marinescu şi Ioan Caproşu), 2013;
Documentele familiei Miclescu. Colecţia Emil S. Miclescu, editor (alături de Lucian-Valeriu Lefter), 2015;
Ieromonahul Andronic, „Călătoria la Muntele Athos (1858-1859)”, editor, 2016;
Documente româneşti din arhiva mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos, editor (alături de Florin Marinescu şi Dumitru Nastase), 2016;
Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte (sec. XIV-XX). In honorem Florin Marinescu, editor, 2017.
Premiul A. D. Xenopol al Academiei Române (2005), pentru lucrarea Ţara Moldovei în vremea lui Gheorghe Ştefan voievod (1653-1658), publicată la Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în anul 2003.
Adrian-Bogdan Ceobanu (n. 1985, Bucecea, Botoșani) este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, doctor în istorie cu o temă referitoare la relaţiile politico-diplomatice româno-ruse (1878-1893). Cărți publicate la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (cronologic):
Repere ştiinţifice studenţeşti, coordonator, 2008;
Romanian and European Diplomacy. From Cabinet Diplomacy to the 21st Century Challenges, editor (alături de Gh. Cliveti, Adrian Viţalaru și Ionuţ Nistor), coeditare cu Beit - Casa Editrice Trieste (Italia), 2013;
Alexandru Em. Lahovari. Note, Amintiri, Corespondenţă diplomatică oficială şi personală (1877-1914): Paris, Petersburg, Bucureşti, Roma, editor (alături de Rudolf Dinu), 2013;
Rapoarte diplomatice ruse din România (1888-1898), editor (alături de Flavius Solomon, Andrei Cuşco și Grigorii Şkundin), 2014;
Diplomați în Vechiul Regat. Familie, carieră și viață socială în timpul lui Carol I (1878-1914), autor, 2015;
Gheorghe Rosetti-Solescu. Corespondență diplomatică personală și oficială (1895-1911). Petersburg, editor (alături de Rudolf Dinu), 2016;
Politică și diplomație la sfârșitul secolului XIX. Din istoria relațiilor româno-ruse (1878-1899), autor, 2017;
Diplomați români în vreme de război (1914-1918). Catalog, coordonator (împreună cu Cătălin Botoșineanu, Ionuț Nistor și Adrian Vițalaru), 2017;
100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Album, coordonator (împreună cu Cătălin Botoșineanu, Ionuț Nistor, Ion Varta și Adrian Vițalaru), 2018;
Iași – capitală de război. Album, editor (alături de Iana Balan, Cătălin Botoșineanu, Vasilica Mîrza, Petronela-Raluca Podovei și Adrian Vițalaru), 2018;
Secretarii generali ai Ministerului Afacerilor Străine (1878-1918). Studii și documente, autor, 2019.
Premiul Nicolae Iorga al Academiei Române (2019), pentru lucrarea Politică și diplomație la sfârșitul secolului XIX. Din istoria relațiilor româno-ruse (1878-1899), apărută la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 2017.