Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Basme fantastice din Moldova

Ion H. Ciubotaru, Silvia Ciubotaru

Data apariției: ---

Domeniu: Litere / Etnologie

Colecție: Ethnos

ISBN: 978-606-714-457-4

Nr. pagini: 715

Format: 21 x 29,7 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Cele o sută douăsprezece basme incluse în corpus au fost alese dintr-un fond documentar ce s-a constituit pe parcursul a peste patru decenii şi care continuă să fie îmbogăţit. Toate piesele s-au transcris de pe benzi magnetice, respectându-se pronunţia fiecăruia dintre subiecţii chestionaţi. Suporturile electronice ale textelor încredinţate tiparului se păstrează în fonoteca Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei (AFMB), din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. Majoritatea naraţiunilor au fost culese de Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ionescu-Ciubotaru, urmaţi de celelalte două cercetătoare ale departamentului, Lucia Berdan şi Lucia Cireş.
Faţă de alte colecţii de basme fantastice, întocmite pe baza unor investigaţii speciale, tinzând uneori spre epuizarea repertoriului deţinut de povestitori, cea pe care o punem acum în circulaţie se întemeiază pe criterii de alcătuire întrucâtva diferite. Este vorba de principiile statuate în Chestionarul folcloric şi etnografic general, acestea vizând cercetarea complexă a culturii populare din Moldova, şi nu cunoaşterea exhaustivă a uneia sau alteia dintre categoriile etnoculturale abordate.

Cuprins Cuvânt înainte; Studiu introductiv; Retrospectivă bibliografică. De la cronicari la ultimele apariţii editorial; Povestitori, prilejuri de băsmuit, repertoriu; Universul naraţiunilor propriu-zise: • Formule ordonatoare; • Imaginarul fantastic şi substratul său mitologic; • Între real şi miraculous; • Aspecte etice; • Elemente ale limbajului artistic; Corpus de texte: Zoril, Zoril di zâuî; Zorilă Făt-Frumos; Voinic din Tei; Zâna Zânilor, Frumoasa Florilor; Călin Nebunu; Manea Câmpului; Ionel Făt-Frumos şî pajura; Petrea, Fiul Oii, Tei-Leaganat; Făt-Frumos din chiperi; Ionicî Făt-Frumos; Ionicî Făt-Frumos şî Ileana Cosânzana; Fata fugitî di la zmeu; Ivănuşcî; Mucea fărî di moarti; Mreanî Voinicu; Măr şi Păr născuţ dintr-on peşti; Peştili cu solzî di aur; Fata di împarat cari rupea şăpti păre’ di ciuboti; Fata di împarat cari rupé hainili; Manea; Fetili morarului; Mazarachi; Vlamida; Copilu giuruit dracului; Cinu lu Dumnezău; Colţa di Fier; Făt-Frumos din Câmpu cu florili; Clăili împaratului; Copiii lăsaţi în pădure; Zmeul din prăpastie; Pomu din faţa palatului; Oglinda Lumii; Ficioru di împarat şî leul; Ofta; Orzu zmeului; Curelaş; Curtea Ciuteii; Fata de împărat strigoaică; Niştiutu; Hurmuzachi şî leul; Arghiri crăişor; Zâna împărăteasî din Neagra Cetati; Spri miazînoapti-abati; Ciudin; Zâna di la Munţî di Steclî; Mireasa broascî; Mireasa bufniţă; Fata din dalfin; Trii roadi auriti; Ruja Rujalina; Tinereţî far’ di bătrâneţî şî viaţî fărî di moarti; Trii feti auriti; Povestea căţălului; Povestea porcului; Povestea porcului; Cerbu din grădina cu flori; Norocu Noroacilor; Mreana cu solz di aur; Îmbreniţa; Șărpoaica Mariţa; Tătăruş, ficior di haitî; Fata babi şî fata moşneagulu; Băietu pascariului; Cenuşăreasa; Capu boului di la stâlpu porţî; Boul Verdi; Boul Nazdravan; Boul Bârnii; Boul Boghiţî; Galbân di Soari; Galbânu din Fundu Pământulu; Măgurî Verdi şî Frumoasa Pământului; On ochi plângi şî unu râdi; Aliman Voinicu; Cenuşotcî; Pinteş; Balauru din iaz; Împărăteasa răpitî di zmeu; Cu şapti fraţi; Neculai şî calu nazdravan; Ileana Cosânzeana; Pasârea di aur; Lupu Nazdravan; Băieţî împaratului orb; Ileana Cosânzana din Ostroavili Mărilor; Mintî-n floari şî Munti Găitănit; Băietu împaratulu şî Mama Pădurii; Făt-Frumos cu cartea în mânî; Părăluţa di sub limbî; Cenuşăriu; Chelbiş; Mărgeaua di sub limbî; Pasârea cu peni scrisî; Busuioc Verdi-n carari; Alifan, finu lu Dumnezău; Moara dracilor; Busuioc Verdi di pi mari; Din porunca me ş-a mării; Fata fărî mânuri; Fata cu steluţî-n frunti; Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ; Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ; Doi feţ-logofeţ cu păru di aur creţ; Oglinda fermecatî; Miticî; Galbân di Soari; Vis Frumos; Oili cu lâna di aur; Zmeul la stânî; Oili cu lâna di aur; Vasâli Voinicu; Povesti nivăzutî, niauzâtî şî pasârea măiastrî; Pintea Veteazu; Indice tematic

Prof.univ.dr. Ion H. Ciubotaru (n. 1940, Arborea, jud. Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979 1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004 2009. A publicat douăsprezece volume de autor, șase în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând, astfel, accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul Academiei Române „Simion Florea Marian”, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006.
Silvia Ciubotaru (n. 1947, Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele zece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017). Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).