Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Către originile limbajului. O istorie naturală a vorbirii

Jean–Louis Dessalles

Data apariției: 11.01.2018

Domeniu: Litere / Lingvistică

Colecție: Logos

ISBN: 978-606-714-385-0

Nr. pagini: 592

Format: 14,7 x 20,5 cm.

40.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Traducere de Alexandru Gafton. Prefață de Alexandru Gafton și Ioan Milică.
Puterea limbajului este adesea prezentată ca un rezultat inevitabil al evoluției de la amibă la om. Prin dobândirea de competențe pentru vorbire, specia noastră ar fi trecut pur și simplu la o etapă superioară. Cu toate acestea, acest comportament căruia îi dedicăm o parte semnificativă a timpului nostru este diferit de modul de comunicare al animalelor. Făcând legăturile între structura fiecărei componente a limbajului (fonologie, sintaxa, semantica, pragmatica) și posibilele sale funcții, autorul dezvăluie un paradox: de ce ființele umane încearcă neobosit să schimbe informații cu confrații lor? Comportamentul care ține de limbaj pare să facă excepție de la teoria darwinistă, care spune că organismele se preocupă înainte de orice de propria supraviețuire. Pentru a rezolva acest paradox, autorul explorează originile limbajului.

Cuvînt înainte Partea I. Locul limbii în istoria speciei noastre; Capitolul 1. Comunicare animală şi comunicare umană; 1.1. Statutul biologic al limbajului 1.2. Comunicarea animală 1.3. De la semnal la comportament 1.4. Limbajul ca cod 1.5. Comunicarea la primatele umane 1.6. Întrebuințarea limbajului, de către oameni 1.7. Originalitatea limbajului Capitolul 2. Cultură, limbi şi limbaj; 2.1. De ce se vorbesc mai multe limbi? 2.2. Mitul limbii-mamă 2.3. Limbajul și revoluția paleolitică 2.4. Egala complexitate a limbilor Capitolul 3. Rădăcinile biologice ale limbajului; 3.1. Organele limbajului 3.2. Circuitele neuronale dedicate limbajului 3.3. Învățarea limbajului de către animal 3.4. Comunicarea animală comportă sintaxă? 3.5. Învățarea limbajului și universaliile 3.6. Capacitățile lingvistice ale nou-născutului. 3.7. Cazul copiilor surzi din Nicaragua 3.8. Limbajul este o activitate obligatorie 3.9. Facultatea limbajului Capitolul 4. Concepţii eronate cu privire la originea limbajului; 4.1.Limbajul – rezultat necesar al evoluției 4.2. Evoluția către limbaj a fost lentă și graduală 4.3. Limbajul – consecință a inteligenței 4.4. La început era cuvîntul 4.5. Limbajul – vestigiu al evoluției petrecute Capitolul 5. Limbajul – o ciudăţenie a evoluţiei; 5.1. Evoluția – un parcurs fără țel 5.2. Natura pare a face salturi 5.3. Apariția limbajului s-ar datora unei macromutații 5.4. Limbajul ar decurge dintr-o cu totul altă capacitate 5.5. Explicația panglossiană a limbajului Capitolul 6. Caracterul optim local al limbajului; 6.1. Între hazard și necesitate 6.2. Lentoare și rapiditate a schimbării evolutive 6.3. Macro- și microevoluție în apariția limbajului 6.4. Care este rostul comunicării? Partea a II-a. Anatomia funcţională a vorbirii; Capitolul 7. Înlănţuirea de sunete; 7.1. Mișcările limbajului 7.2. Înainte de a fi vocal, limbajul a fost gestual? 7.3. Atomii limbii: gesturi sau foneme 7.4. Structurarea fonologică a limbilor 7.5. Structuri mentale de la baza înlănțuirii sunetelor 7.6. Natura regulilor limbajului 7.7. Funcția biologică a competenței fonologice Capitolul 8. Protolimbajul; 8.1. A comunica doar cu cuvinte 8.2. Limbajul care nu se învață 8.3. Protosemantica 8.4. Prelimbajul, un limbaj fără propoziții 8.5. Lexicul protolimbajului 8.6. Protoconversații Capitolul 9. Mecanica sintaxei; 9.1. Fenomenul sintactic 9.2. Importanța relațiilor dintre cuvinte 9.3. Cîteva fapte de sintaxă Capitolul 10. Rolul sintaxei în construcţia de sens; 10.1. De la protolimbaj la limbaj 10.2. Recursivitatea semantică și recursivitatea sintactică 10.3. Principiul legăturii semantice 10.4. Autonomia mecanismelor sintactice 10.5. O altă sintaxă 10.6. Originea sintaxei Capitolul 11. Structura semnificaţiilor; 11.1. Concepte, imagini și definiții 11.2. Segmentarea tematică 11.3. Dublul sens Capitolul 12. Apariţia sensului; 12.1. Disocierea a două forme de sens 12.2. Un rol funcțional pentru segmentarea tematică 12.3. Apariția formei umane a sensului Partea a III-a. Etologia limbajului; Introducere la partea a III-a; Capitolul 13. Comportamentul conversaţional; 13.1. Un comportament aparent frivol 13.2. Cîteva tentative de a explica actele de vorbire Capitolul 14. Limbajul ca informaţie; 14.1. Cerința relevanței în conversație 14.2. Relevanța în cadrul modalității informative 14.3. Ființe sensibile la informație 14.4. Fundamentul biologic al modalității informative 14.5. Împărtășirea instinctivă a informației Capitolul 15. Naşterea argumentaţiei; 15.1 Relevanța modalității argumentative 15.2. Noțiunea ‘conflict cognitiv’ 15.3. Natura recursivă a argumentației 15.4. Funcția proximală a limbii 15.5. Originea modalităților conversaționale Capitolul 16. Limbajul, un paradox al evoluţiei 16.1. Teoria binelui social 16.2. Caracterul altruist al limbajului 16.3. Limbaj și cooperare 16.4. Limbaj și înșelătorie 16.5. Costul comunicării 16.6. Trei stadii ale evoluției limbajului Capitolul 17. Originea politică a limbajului uman; 17.1. Ce cîștigă emițătorul fiind relevant 17.2. Teoria prestigiului 17.3. Rolul politic al limbajului la hominizi 17.4. Limbajul ca mijloc de evidențiere 17.5. Homo loquens și homo politicus 17.6. Celelalte funcții ale limbajului Capitolul 18. Epilog; 18.1. O geneză în trei etape 18.2. O nouă viziune asupra limbajului 18.3. Perspective

Jean-Louis Dessalles (n. 1956, Périgueux, Franța) este profesor titular la Telecom Paris Tech, informatician și cercetător în domeniul cognitivismului. Perspectiva sa asupra realității este complexă și nuanțată, fiind determinată de cunoștințe și teorii din diferite domenii (al inteligenței articifiale, al antropologiei, al etologiei, al neurobiologiei, al psihologiei, al semioticii, al lingvisticii și al filozofiei). Preocupat de chestiunea originii limbajului – pe care îl consideră a fi (mai întîi) de natură biologică și (mai apoi) de natură politică – și orientat fiind de teorii precum cele referitoare la informație (Shannon), la complexitate și entropie (Cantor, Gödel, Turing, Kolmogorov), la costurile și eficiența comunicării (Zahavi), Jean-Louis Dessalles tratează tema punînd la lucru teorii din domeniile sus-menționate. Concentrînd-se asupra naturii derivate a limbajului – cea politică – și sprijinindu-se pe teoria simplității, autorul francez așează în centrul sistemului său relevanța cognitiv-argumentativă a discursului. Marele merit al lui Jean-Louis Dessalles ține de concepția sa asupra felului în care ar trebui concepută și practicată cercetarea științifică actuală. Alături de tot mai mulți cercetători și gînditori, el consideră că științele – inclusiv și, poate, mai cu seamă cele umaniste – ar avea nu doar de profitat, dar și-ar putea afla temeiurile reale dacă s-ar sprijini pe datele științelor naturii și ar adopta perspectiva evoluționistă.
Cărți publicate: • 2016: Le Fil de la Vie. La face immatérielle du vivant, (coautor cu Pierre-Henri Gouyon și Cédric Gaucherel), 'Odile Jacob, Paris; • 2008: La pertinence et ses origines cognitives, Nouvelles théories, Hermes-sciences, Paris; • 2007: Why We Talk, The evolutionary origins of language, Oxford University Press; • 2006: Les origines de la culture: les origines du langage (coautor cu Pascal Picq și B. Victorri), Le Pommier, Paris; • 2000: Aux origines du langage. Une histoire naturelle de la parole, Hermes-sciences, Paris; • 1996: L'ordinateur génétique, Hermes-sciences, Paris.