Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Conceptul de divinitate în Discursurile lui Dio Chrysostomus

Ștefan Ivas

Data apariției: ---

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Teologie

Colecție: Thesaurus Classicus

ISBN: 978-606-714-580-9

Nr. pagini: 170

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Colecția Thesaurus Classicus (coordonator: prof. univ. dr. Nelu Zugravu).
Lucrarea evidențiază aportul discursurilor lui Dio Chrysostomus la configurarea, pe baza tendințelor henoiteistice de sorginte filosofică populare în perioada Imperiului Roman timpuriu, a conceptului de divinitate comun tradiției religioase păgâne greco-romane; urmărește adecvarea conceptului la public (nivelul social, cultural și politic dictează chipul prin intermediul căruia este prezentată divinitatea supremă), precum și continua raportare la tradiția filosofică, care îi furnizează funcțiile și definiția divinului; dată fiind finalitatea practică a majorității discursurilor, conceptul de divinitate apare în discursurile dioninene ca una dintre modalitățile de legitimare ideologică a ordinii politice impuse de Imperiul Roman.

În Discursurile retorului grec Dio Chrysostomus (aprox. 40-115 p. Chr.) pot fi distinse, având în vedere dimensiunea personală a religiozității acestuia, mai multe paliere delimitate de mediul de proveniență, educație și tipul de activitate desfășurată. La un prim nivel, datorat mediului familial și social, retorul apare atașat ideilor și valorilor religioase ale păgânismului. Se arată reverențios față de divinitățile tradiționale și apără funcția religioasă a imaginilor și statuilor reprezentând divinitatea. Educația retorică și filosofică l-a făcut critic față de unele aspecte ale religiei tradiționale (opulența sacrificiilor, imoralitatea miturilor) și i-a impus imaginea unei singure divinități creatoare, omnipotente și desăvârșire din punct de vedere moral. Meritul retorului Dio Chrysostomus constă în sesizarea potențialului politic al acestei unice divinități promovate de filosofie. Urmărind, în discursurile sale, scopuri precise și adresându-se unui public larg și cosmopolit, zeul solitar și autosuficient al stoicilor ia forma mai familiară audienței de rege, patron al păcii și al artelor, legiuitor sau simposiarh. (Ștefan Ivas)

Introducere; I. Dio Chrysostomus și epoca sa: I.1. Contextul politic, cultural și religios; I.2. Dio Chrysostomus. Câteva repere bio-bibliografice: I.2.a. Mediul familial și educația în Prusa; I.2.b. Perioada flaviană (69-96 p. Chr.): I.2.b. a. Musonius Rufus; I.2.b. b. Patronus Dionis; I.2.b. g. Or. 46; I.2.b. d. Exilul (82-96 p. Chr.); I.2.b. e. Convertirea la filozofie; I.2.b. f. Dio Chrysostomus și cinismul; I.2.c. Perioada antonină (96-115 p. Chr.): I.2.c. a. Reabilitarea politică. Întoarcerea la Prusa; I.2.c. b. Reforma morală; I.2.c. c. Programul edilitar; I.2.c. d. Raporturile cu Roma; I.2.c. e. Criticile, opoziția, sfârșitul; II. Dio Chrysostomus și păgânismul grec: II.1. Status quaestionis; II.2. Elemente de ritual religios: II.2.a. Rugăciunea; II.2.b. Sacrificiul; II.2.c. Divinația; II.2.d. Misteriile; II.2.e. Antropomorfismul reprezentărilor plastice ale divinității; II.3. Elemente de doctrină religioasă. Panteonul clasic; III. Primul și cel mai Mare Zeu: III.1. Zeul-legiuitor; III.2. Zeul-rege; III.3. Zeul-artist desăvârșit; III.4. Zeul-simposiarh; IV. Rațiunea: IV.1. Rațiunea și imperiul; IV.2. Rațiunea și cetățeanul; IV.3. Rațiune și suflet: IV.3.a. Stăpânirea sinelui; IV.3.b. Cultul rațiunii; V. Providența (provnoia) V.1. Divinități secundare; V.2. Împăratul; V.3. Amici principis; V.4. Consilierul filosof; V.5. Consiliile locale; V.6. Concluzii; VI. Concordia: VI.1. Originea divină; VI.2. Beneficiile concordiei; VI.3. „Cei mulți”; VI.4. Concluzii; Bibliografie

Ștefan Ivas (n. 1983, Leorda, jud. Botoșani) este absolvent de studii clasice și doctor în istorie antică. Pe lângă lucrarea de față a publicat articolele Rhetoric and Religion in the 63rd and 64th Orations of «Corpus Dioneum», în volumul Discourse as a Form of Multiculturalism in Literature and Communication, „Arhipelag XXI” Press, Tîrgu Mureş, 2015; Tyche în Discursurile lui Dio Chrysostomus: între concept moral și concept religios, în volumul editat de Maria Magdalena Székely și Nelu Zugravu, Puterea cuvântului, a exemplului și asimbolului: actele colocviului naţional din 29 octombrie 2015, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017. A tradus din limba latină și a îngrijit din punct de vedere editorial (introducere și note) volumul Omilii la Psalmi. Psalmii 10, 15, 82-84, 95, 96, 146-149, de Fericitul Ieronim, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2017.