Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Conștiință și intenționalitate. Dimensiunea ontologică și fenomenologică a conștiinței la Dumitru Stăniloae și Jean-Luc Marion

Daniel Isai

Data apariției: ---

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-606-714-594-6

Nr. pagini: 340

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de față aduce în atenție o nouă posibilitate de dialog între teologie și filosofie, deschisă de fenomenologia franceză de turnură teologică. Argumentarea gravitează în jurul conceptelor de conștiință și intenționalitate, reliefând faptul că în toate actele sale ființa umană este orientată intențional către un obiect sau un subiect, cu care relaționează cognitiv și afectiv. Datorită faptului că fenomenologia nu fixează condiții de posibilitate fenomenului care se arată, ci își rezervă doar dreptul de a-l descrie, aceasta l-a stimulat pe Jean-Luc Marion să deschidă câmpul fenomenalității unor paradoxuri de tipul Revelației creștine. Teologia părintelui Stăniloae, profund ancorată în dialogul intenționalităților, adică în spiritualitate, în căutarea directă a lui Dumnezeu prin rugăciune și practica ascetică, vine în întâmpinarea fenomenologiei, care constată existența unor fenomene de tipul teofaniilor sau epifaniilor și le permite apariția, donația lor printr-o retragere a oricărui aprioric cognitiv.

Autorul lucrării de față e atras de câteva situații deosebit de elocvente în cultura filosofică și teologică a timpului nostru. Pleacă de la anumite cercetări fenomenologice asupra conștiinței și intenționalității, ca să constate că ele se întâlnesc – sau chiar converg uneori – cu reflecția proprie teologiei creștine. Tocmai în acest sens revine constant la două nume importante în teologia și filosofia de astăzi, Dumitru Stăniloae și Jean-Luc Marion. Readuce în atenție, de pildă, calea apofatică de cunoaștere, înțelegerea patristică a ideii de comuniune și a celei de distanță în raportarea la celălalt, fenomenul iubirii sau cel al darului. Călăuza constantă o află în scrierile lui Dumitru Stăniloae, fiind cunoscută excelenta lor deschidere către filosofie și cercetările psihosociale. Lucrarea convinge prin limpezimea și claritatea unor idei, deopotrivă prin atenția față de argumente și distincții, calități proprii unei gândiri cultivate și de largă cuprindere.
Prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei, membru corespondent al Academiei Române

Savantă, curajoasă, necesară – aș îndrăzni să spun –, cartea părintelui Daniel Isai ne provoacă nu doar printr-o atentă teologie comparată, ci și prin ambiția de a purta dialogul – mereu dificil și sofisticat – cu filosofia. Oricât de diferit ar fi fundalul filosofic între părintele Dumitru Stăniloae și Jean-Luc Marion, orizontul comun al gândirii creștine și accentul pus pe experiența lui Dumnezeu îi apropie. Conștiință și intenționalitate reușește să arate cum un asemenea dialog este, astăzi, posibil și dezvăluie, totodată, o voce teologică nouă, caracterizată deopotrivă de inteligență hermeneutică și profunzime spirituală.
Conf. univ. dr. Nicolae Turcan

Introducere; PARTEA I. ELEMENTE PATRISTICE ÎN FENOMENOLOGIA LUI JEAN-LUC MARION. O EVALUARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI STĂNILOAE: I.1. Sfântul Grigorie de Nyssa în fenomenologia lui Marion; 1.1. Apofatismul Sfântului Grigorie de Nyssa; 1.2. Kenoză și Întrupare la Sfântul Grigorie de Nyssa; 1.3. Eros și agape la Sf. Grigorie de Nyssa; 1.4. Idolii mentali și epectasis în fenomenologia lui Marion; 1.5. Fenomenologia ca vector spre apofatismul teologic; 1.6. O evaluare din perspectiva teologiei părintelui Stăniloae; I.2. Fericitul Augustin în lectura lui Jean-Luc Marion: 2.1. Confessio ca depășire a metafizicii și cunoaștere autentică de sine; 2.2. Memorie - uitare, intuiţie - cugetare; 2.3. Cogitatio și vita beata; 2.4. De la adevărul logic la Adevărul existenţial; 2.5. Voinţa, iubirea și harul; 2.6. O evaluare din perspectiva teologiei părintelui Stăniloae; I.3. Influenţa gândirii Sf. Dionisie Pseudo-Areopagitul asupra fenomenologiei lui Marion: 3.1. Elemente introductive; 3.2. Distanţa ca interval al răspunsului; 3.3. Ierarhia dionisiană – ca mediere nemijlocită la Marion; 3.4. A treia cale ca depășire a predicaţiei; 3.5. A treia cale ca fenomen saturat; 3.6. Receptarea teologiei dionisiene în Occident; 3.7. O evaluare din perspectiva teologiei părintelui Stăniloae; I.4. Voinţa gnomică la Sfântul Maxim Mărturisitorul și receptarea ei fenomenologică: 4.1. Voinţa naturală și voinţa gnomică la Sf. Maxim; 4.2. Voinţa gnomică în interpretarea lui Marion; 4.3. Structura intenţională a voinţei; 4.4. O evaluare din perspectiva teologiei părintelui Stăniloae; PARTEA a II-a. DIMENSIUNEA ONTOLOGICĂ ȘI FENOMENOLOGICĂ A CONȘTIINŢEI LA DUMITRU STĂNILOAE ȘI JEAN-LUC MARION: II.1. Dimensiunea ontologică a conștiinţei la părintele Dumitru Stăniloae: II.1.1. Conștiinţă și intenţionalitate în teologia părintelui Stăniloae: 1.a. Conștiinţă și intenţionalitate; 1.b. Conștiinţă și alteritate; 1.c. Eșecul intenţionalităţii și alteritatea; 1.d. Forme paradoxale de intenţionalitate: evenimentul, idolul, trupul și icoana; 1.e. Restaurarea intenţionalităţii și demnitatea alterităţii; II.1.2. Teologia chipului – temei ontologic al conștiinţei intenţionale: 2.a. Omul – chip al lui Dumnezeu; 2.b. Atracţia infinitului ca formă de manifestare a conștiinţei intenţionale; 2.c. Forme de intenţionalitate: raţiunea, voinţa liberă și iubirea; 2.d. Întruparea ca restaurare a intenţionalităţii după comuniune; 2.e. Virtuţile teologice – impulsuri harice pentru actualizarea intenţionalităţii conștiinţei; II.1.3. Teologia euharistică a darului și edificarea conștiinţei intenţionale: 3.a. Viaţa, lumea și semenii ca dar; 3.b. Darurile necreate – intenţionalitate a iubirii treimice; 3.c. Jertfa lui Hristos – darul iubirii răstignite; 3.d. Taina Euharistiei – izvor de viaţă duhovnicească pentru conștiinţa intenţională; 3.e. Sfintele Taine: semne vizibile ale intenţionalităţii invizibile; 3.f. Rugăciunea – ca intenţionalitate asimptotică; II.2. Dimensiunea fenomenologică a conștiinţei la Jean-Luc Marion: II.2.1. Conștiinţă și intenţionalitate la Jean-Luc Marion; 1.a. Fenomenul și conștiinţa intenţională; 1.b. Turnura fenomenologică și impactul ei asupra conștiinţei intenţionale; 1.c. Intenţionalitate și intuiţie; 1.d. Ego-ul și orizontul: două limite ale conștiinţei intenţionale; 1.e. Conștiinţa intenţională și subiectul; 1.f. Intenţionalitatea răsturnată; 1.g. Fenomene saturate exemplare: evenimentul, idolul, trupul și icoana; 1.h. Întruparea ca fenomen saturat; II.2.2. Conștiinţa intenţională: de la metafizică la fenomenologie; 2.a. Conceptul ca instrument al intenţionalităţii obiectuale; 2.b. Depășirea metafizicii moderne; 2.c. Aporiile subiectului: ego-ul cartezian; 2.d. Conștiinţa de sine a subiectului între certitudine și zădărnicie; 2.e. Reducţia erotică: o exigenţă a conștiinţei de sine; 2.f. Problema onto-teologiei la Jean-Luc Marion; 2.g. Depășirea onto-teologiei pe calea apofatismului răsăritean; 2.h. Conștiinţa intenţională și manifestarea ei în viaţa practică; II.2.3. Conștiinţă și intenţionalitate în orizontul fenomenologiei darului; 3.a. Dar, dăruitor, adonat; 3.b. Suspendarea reciprocităţii; 3.c. Sacrificiul și iertarea; 3.d. Receptivitatea subiectului; 3.e. O fenomenologie a invizibilităţii darului; 3.f. Dimensiunea hristocentrică a darului; 3.g. Fenomenalitatea euharistică a darului; 3.h. Conștiinţa intenţională și realitatea credinţei; 3.i. Conștiinţă și intenţionalitate în orizontul Sfintelor Taine; PARTEA a III-a. VALORIFICAREA TEOLOGICĂ A POSIBILITĂŢILOR FENOMENOLOGIEI: III.1. Intenţionalitate și contraintenţionalitate – necesitatea dialogului: 1.1. Conștiinţă, intuiţie și intenţionalitate la Stăniloae și Marion; 1.2. Paradoxul – ca intenţionalitate non-obiectivabilă; 1.3. Fenomenul saturat, apofatismul și intenţionalitatea răsturnată; III.2. Limitele ontologiei în gândirea părintelui Stăniloae și a lui Jean-Luc Marion: 2.1. Ontologia monistă – o negare a intenţionalităţii suprafiinţiale; 2.2. Intenţionalitatea Logosului – adevărata transcendenţă a Dasein-ului; 2.3. Substantia, pluralitatea treimică și posibilitatea intenţionalităţii spre comuniune; III.3. Teologia trinitară – matrice universală pentru fenomenologia iubirii: 3.1. Intenţionalitatea văzută în transparenţa darului; 3.2. Eros și agape – ca intenţionalitate spre comuniune; III.4. Actualitatea reflecţiei teologice și fenomenologice: 4.1. Actualitatea reflecţiei teologice și fenomenologice la Jean-Luc Marion; 4.2. Potenţialităţile teologiei părintelui Dumitru Stăniloae; CONCLUZII; Bibliografie.

Daniel Isai (n. 1975) este doctor în filosofie, cu o teză despre conceptul de tradiție la H.G. Gadamer, sub coordonarea prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei (membru corespondent al Academiei Române) și doctor în teologie, cu teza Conștiință și intenționalitate. Dimensiunea ontologică și fenomenologică a conștiinței la Dumitru Stăniloae și Jean-Luc Marion. A urmat stagii de cercetare la universități din Marea Britanie (University of Nottingham, Durham University). A participat la conferințe naționale și internaționale în urma cărora a publicat articole în volume colective cu impact important: „The Incarnation as a saturated phenomenon: Between ontology, phenomenology and theology”, în Mustard Seeds in the Public Square, Vernon Press, 2017; „Yannaras’ and Marion’s Overcoming Onto-Theology: On the Way of St. Dionysius the Areopagite”, în Polis, Ontology, Ecclesial Event. Engaging with Christos Yannaras’Thought, James Clarke & Co, Cambridge, 2018; „Fenomenologia darului – o privire teologică asupra gândirii lui Jean-Luc Marion”, în volumul Adevăr, cunoaștere, credință. Perspective științifice, filosofice și teologice, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2018. De asemenea, este colaborator al Centrului de cercetare interdisciplinară în Religie, Filosofie și Șiință al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.