Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Eul și fragmentarea conștiinței umane. O explorare din perspectiva fizicii cuantice, filosofiei, teologiei și psihanalizei

Ramona Ardelean

Data apariției: ---

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-606-714-532-8

Nr. pagini: 300

Format: 13 x 20 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Cartea de față este o explorare a originii și consecințelor fragmentării, a cărei cauză și efect este Eul. Acest fenomen a fost abordat, deloc întâmplător, din perspectiva unor domenii, aparent atât de îndepărtate conceptual, cum ar fi mecanica cuantică, filosofia, teologia și psihanaliza, din dorința de a oferi o „cheie” sau o „punte” comună de înțelegere. Astfel, fenomenul fragmentării a fost abordat din cinci perspective diferite: cea a fizicianului cuantic David Bohm, a misticului şi filosofului oriental Jiddu Krishnamurti, a teologului creștin Jean-Claude Larchet, a filosofului grec Platon şi a psihanalistului francez Jacques Lacan, toate aceste perspective fiind integrate apoi pe baza ideii comune că Eul nu e o structură a identității, ci o structură a identificării bazată pe confuzia crucială dintre imagine şi realitate, confuzie care constituie rădăcina fragmentării.
Efortul de analiză și înțelegere pe care-l face Ramona Ardelean în cuprinsul acestei lucrări este realmente impresionant. Atentă la unele distincții conceptuale, cum este cea dintre conștiință și Eu, dar, înainte de toate, la una dintre cele mai semnificative deschideri ale gândirii științifice contemporane, reușește să dea substanță unor idei în care crede și pe care le apără cu argumente elocvente, exprimate într-un limbaj elevat. Cu totul remarcabilă este dezinvoltura cu care se apleacă asupra unei rețele extinse de probleme, judecata flexibilă, precum și maniera de a-și susține ideile pe care le consideră relevante pentru starea actuală a vieții noastre spirituale. (Ștefan Afloroaei)

Cuvânt înainte; Capitolul I. Eul ca nivel metafizic al fragmentării conştiinţei: 1.1. Nostalgia a priori a unităţii originare; 1.2. Nostalgia a priori a unităţii ca nostalgie a paradisului; 1.3. Sănătatea ca expresie a unităţii şi boala ca expresie a fragmentării; 1.4. Eul ca boală a conştiinţei căzute, fragmentate; 1.5. Eul ca arhetip demonic al fragmentării sau arhetip al păcatului originar – perspectiva creştină; 1.6. Eul ca structură patologică – patologia facultăţilor omului căzut: 1.6.1. Eul ca patologie a facultăţii cognitive; 1.6.2. Eul ca patologie a facultăţii afective – patologia dorinţei şi plăcerii; 1.6.3. Eul ca patologie a facultăţii volitive; 1.7. Chintesenţa Eului – scara sau dorinţa de „mai bine” ca duşman al Binelui; 1.8. Eul ca dorinţă de putere şi rivalitate a creaturii cu Creatorul – perspectiva lui Emil Cioran; 1.9. Eul ca gol existenţial – cele două mişcări sau confuzii generate de acest gol; 1.10. Eul ca rădăcină sau „scandal al nedreptății”; Capitolul II. Diferenţa dintre Conştiinţă şi Eu: 2.1. Lămuriri preliminare; 2.2. Eul nu este Conştiinţa; 2.3. Eul ca orbire şi invulnerabilitate morală versus conştiinţa ca vizibilitate şi vulnerabilitate morală; 2.4. Mişcarea geocentrică a Eului şi mişcarea heliocentrică a conştiinţei; 2.5. Eul ca proiecţie şi conştiinţa ca introiecţie; 2.6. Conştiinţa ca oglindă, martor sau observator; 2.7. Conştiinţă şi libertate; 2.8. Funcţia antropică a conştiinţei sau destinul libertăţii noastre; 2.9. Conştiinţa ca fundament al realităţii; Capitolul III. Eul ca nivel psihologic şi social al fragmentării conştiinţei: 3.1. Scurtă introducere; 3.2. Eul şi ieşirea din indiviziune; 3.3. ,,Dezvrăjirea” Eului – o reinterpretare a mitului Peşterii; 3.4. Eul ca Altul, ca structură a alterităţii spaţio-temporale; 3.4.1. Eul ca structură a alterităţii imaginare/spaţiale – perspectiva lui Jacques Lacan; 3.4.2. Eul ca structură a alterităţii temporale; 3.5. Viziunea lui Krishnamurti privind fragmentarea conştiinţei umane: 3.5.1. Jiddu Krishnamurti sau revoluţia gândirii; 3.5.2. Eul ca gândire fragmentară – rolul gândirii în fragmentarea conştiinţei umane; 3.5.3. Iluzia separativităţii Eului versus conştiinţa non-separabilităţii; 3.5.4. Fragmentarea ca transfer al procesului gândirii temporale (Eul) la nivel psihologic; 3.5.5. Structura spaţio-temporală a conştiinţei individuale (Eul); 3.5.6. Atenţia totală în care nu există centru (Eu) fisurează tiparul temporal al minţii; 3.5.7. Acţiunea fără ,,fruct” (fără timp) fisurează tiparul temporal al minţii; 3.5.8. Trucul autodivizării gândirii (Eului) în observator şi lucru observant; 3.5.9. Observatorul este lucrul observant; 3.5.10. Meditaţia – abolirea limitelor conştiinţei individuale (Eul); 3.6. Viziunea fizicianului David Bohm privind fragmentarea conştiinţei umane: 3.6.1. Pentru o imagine unitară/non-fragmentară a realităţii; 3.6.2. Eul ca gândire sau viziune fragmentară; 3.6.2.1. Fragmentarea – extinderea procesului analitic al gândirii dincolo de măsura cuvenită; 3.6.2.2. Fragmentarea – considerarea teoriilor drept forme de cunoaştere; 3.6.2.3. Fragmentarea – confuzie în jurul asemănării şi deosebirii; 3.6.2.4. Fragmentarea – separarea conţinutului gândirii de procesul gândirii; 3.6.2.5. Fragmentarea ca rigidizare, mecanicizare sau ,,îngheţare” a înţelesurilor intuitive într-o formă invariant; 3.6.2.6. Înţelegerea şi conştientizarea gândirii ca proces pune capăt fragmentării; Capitolul IV. Revoluţia mecanicii cuantice: 4.1. Chintesenţa realităţii cuantice: non-separabilitatea sau intercorelarea globală; 4.2. Prima implicaţie filosofică a mecanicii cuantice: unitatea, non-separabilitatea sau intercorelarea universală; 4.3. A doua implicaţie filosofică a mecanicii cuantice: conştiinţa unităţii sau non-separabilitatea observatorului şi lucrului observant; 4.4. A treia implicaţie filosofică a mecanicii cuantice: self-consistenţa şi conştiinţa: 4.4.1. Teoria ordinii implicite a lui David Bohm; 4.5. A patra implicaţie filosofică a mecanicii cuantice: de la ,,revoluţia cognitivă” la revoluţia psihologică a conştiinţei umane; Bibliografie.

Ramona Ardelean (n. 1972, Baia Mare) este licențiată a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, și doctor în filosofie în cadrul aceleiași universități. Deține o diplomă de master în psihanaliză și este, actualmente, lector universitar asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București. A fost redactor la revista Cultura. A publicat numeroase articole de atitudine intelectuală în reviste de cultură, precum Timpul, Cultura, Contemporanul și Dilema veche, precum și o serie de articole științifice în prestigioase reviste de specialitate din țară și străinătate. A publicat cartea Scandalul nedreptății. Eseuri de metafizică morală, Editura Fundației Academice Axis, Iași, 2016. A tradus și îngrijit, de asemenea, mai multe colecții și cărți din limba engleză, cum ar fi: Wilhelm Bousset, Antihristul: Mărturii ale Bibliei și tradiției, Editura Herald, București, 2010; Rosarium Philosophorum (Grădina Filosofilor), Editura Herald, București, 2008; Wilhelm Bousset, Legenda Antihristului, Editura Herald, București, 2006; Sir Archibald Cockren, Alchimia: Maestrul și Marea Operă, Editura Herald, București, 2005.