Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Implicarea ceramicilor în potabilizarea apelor subterane şi de suprafaţă

Ion Sandu (coordonator), Monica-Anca Crețu, Ioan Gabriel Sandu, Viorica Vasilache, Andrei Victor Sandu, Galina Marusic

Data apariției: ---

Domeniu: Ştiinţe ale naturii / Geochimie

Colecție: Patrimonium

ISBN: 978-606-714-451-2

Nr. pagini: 250

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Prezenta monografie a fost elaborată pe baza datelor experimentale şi a studiilor cu privire la elaborarea unor procedee eficiente de potabilizare a apelor, destinate consumului uman şi unor industrii, cum ar fi cea alimentară sau farmaceutică, şi de ce nu, şi agriculturii. În fundamentarea acestor studii stă o analiză critică complexă, pe baza căreia s-a realizat o sinteză a literaturii de specialitate privind stadiul actual al cercetărilor ştiinţifice în domeniul tratării apelor de suprafaţă şi subterane, prin utilizarea în treapta finală de filtrare a unor ceramici din lut ars. Pe baza lor, s-a elaborat un protocol experimental, care a avut în atenție modificarea chimismului suprafețelor ceramicilor, cu modulul caustic (Si+Ti/Al) variind între 2,1 și 2,9, diferențiat pe trei grupe granulometrice. Astfel, s-au urmărit trei aspecte, pe lângă o bună capacitate de adsorbție și schimb ionic, structurile de suprafață să permită suprastructurarea pentahidrolilor moleculelor de apă prin acvatemplare pe glazuri argentice și prevenirea decontaminării în perioada de depozitare și transport a apei potabile. Aceste cercetări au condus la elaborarea unui procedeu brevetat de tratare a apelor de suprafață și a celor freatice, care să corespundă normelor pentru consum, ca apă potabilă.

Capitolul I. SURSE DE APĂ FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIE, INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI AGRICULTURĂ: 1.1. Problemele actuale ale consumului de apă 1.2. Conceptele actuale privind apele naturale utilizate în potabilizare 1.3. Dinamica cerinţelor de apă potabilă 1.4. Caracteristicile apei de suprafaţă și subterane 1.5. Indicatori și markeri de calitate ai apei 1.5.1. Indicatori organoleptici 1.5.2. Indicatorii fizici 1.5.3. Indicatori ai consumului de oxigen 1.5.4. Indicatori ai capacităţii de tamponare a apei 1.5.5. Markeri sau indicatori fizico-chimici ai apelor naturale 49 1.5.6. Markeri sau indicatori biologici şi microbiologici 1.5.7. Efectul poluării asupra ecosistemelor apelor de suprafaţă 1.5.8. Reabilitarea sistemelor hidrologice de suprafaţă 1.5.9. Tipuri de ape din natură și denumirea lor 66 1.6. Referinţe bibliografice Capitolul II CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAŢĂ ÎN PERSPECTIVA UTILIZĂRII LOR CA SURSE DE APĂ POTABILĂ 2.1. Definiţii, normative şi principii 2.2. Monitorizarea si caracterizarea stării apelor 2.3. Referinţe bibliografice Capitolul III METODE ȘI TEHNICI INSTRUMENTALE UTILIZATE ÎN ANALIZA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE 3.1. Prelevarea și prelucrarea probelor de apă 3.2. Determinarea indicatorilor chimici de poluare a apei 3.3. Analiza fizico-chimică a probelor de apă 3.3.1. Determinarea proprietăţilor organoleptice 3.3.2. Determinarea mirosului apei 3.3.3. Determinarea gustului apei 3.3.4. Determinarea proprietăţilor fizice 3.3.5. Determinarea temperaturii apei 3.3.6. Determinarea culorii apei 3.3.7. Determinarea turbidităţii apei 3.3.8. Determinarea suspensiilor totale 3.3.9. Determinarea sedimentului 3.3.10. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice 3.3.11. Determinarea pH-ului apei 3.3.12. Determinarea alcalinităţii apei 3.3.13. Determinarea acidităţii apei 3.3.14. Determinarea reziduului fix 3.3.15. Determinarea substanţelor chimice din compoziţia naturală a apei 3.3.16. Determinarea anionilor 3.3.17. Determinarea iodurilor 3.3.18. Determinarea clorurilor 3.3.19. Determinarea sulfaţilor 3.3.20. Determinarea siliciului 3.3.21. Determinarea cationilor 3.3.22. Determinarea substanţelor chimice potenţial toxice 3.3.23. Determinarea metalelor indezirabile 3.3.24. Determinarea micropoluanţilor chimici organici 3.4. Referinţe bibliografice Capitolul IV. CHIMISMUL APELOR DE SUPRAFAŢĂ DIN BAZINELE HIDROGRAFICE SIRET ȘI PRUT: 4.1. Aspecte generale 4.2. Metode şi materiale utilizate în analiză 4.3. Rezultate și discuţii 4.4. Referinţe bibliografice Capitolul V. EVOLUŢIA CALITĂŢII APEI RÂULUI SUCEAVA ÎN PERIOADA 2008-2010: 5.1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic Suceava 5.1.1. Secţiunea Brodina 5.1.2. Secţiunea Mihoveni 5.1.3. Secţiunea Tișăuţi 5.2. Evoluţia valorilor parametrilor chimici din perioada 2008-2010 5.2.1. Evoluţia CBO5 5.2.2. Evoluţia CCO-Cr 5.2.3. Evoluţia conţinutului de fosfor total 5.2.4. Evoluţia azotiţilor 5.2.5. Evoluţia nutrienţilor 5.2.6. Evoluţia oxigenului dizolvat 5.2.7. Evoluţia azotului amoniacal 5.2.8. Evoluţia azotaţilor 5.2.9. Evoluţia fosforului total în raport cu fosforul din fosfaţi 5.3. Referinţe bibliografice Capitolul VI. MONITORIZAREA CALITĂŢII APELOR SUBTERANE ÎN COMUNELE VULNERABILE DIN JUDEŢUL BOTOŞANI: 6.1. Aspecte generale 6.2. Monitorizarea calităţii apelor subterane în comunele vulnerabile din judeţul Botoşani, în perioada 2001-2006 6.2.1. Interpretarea datelor privind parametrul NO3 6.2.2. Variaţia concentraţiilor indicatorilor de calitate a apei din forajele de observaţie din zonele vulnerabile din judeţul Botoşani în perioada 2006-2008 6.3. Referinţe bibliografice Capitolul VII. STUDIUL UNOR CERAMICI INDIGENE DIN LUT ARS ÎN VEDEREA UTILIZĂRII ÎN POTABILIZAREA APELOR: 7.1. Aspecte generale 7.2. Partea experimentală 7.2.1. Ceramicile luate în studiu 7.2.2. Prelucrarea și analiza probelor 7.3. Rezultate și discuţii 7.3.1. Determinarea naturii chimice și a microstructurii fizice a ceramicilor 7.3.2. Aciditatea liberă a ceramicilor luate în studiu și a capacităţii de reţinere a ionului Fe(III) 7.3.3. Capacitatea de reţinere a ionilor Fe3+ și Al3+ 7.4. Referinţe bibliografice Capitolul VIII. IMPLICAREA MATERIALELOR CERAMICE ÎN POTABILIZAREA APELOR SUBTERANE ȘI DE SUPRAFAŢĂ. ELABORAREA UNUI NOU PROCEDEU 8.1. Procedee moderne de potabilizare a apelor, care corespund normelor actuale 8.2. Analiza critică a procedeelor actuale de potabilizare a apelor subterane și de suprafaţă 8.3. Procedeu de potabilizare a apei de suprafaţă și subterane 8.3.1. Scopul, problema și avantajele noului procedeu 8.3.2. Exemplu de realizare practică a procedeului 8.4. Aspecte privind noutatea procedeului faţă de sistemele cunoscute 8.5. Referinţe bibliografice Capitolul IX. MODELAREA MATEMATICĂ A EVOLUŢIEI SPAŢIO-TEMPORALE A ÎNCĂRCĂRII FIZICO-CHIMICE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ. STUDIU DE CAZ AL RÂULUI PRUT: 9.1. Modelarea matematică a hidrodinamicii şi a dispersiei fluorului 9.2. Definirea geometriei domeniului studiat 9.3. Modelarea numerică a hidrodinamicii 9.4. Modelarea numerică a dispersiei poluanţilor 9.5. Referinţe bibliografice ANEXE: ANEXA I. Indicatori fizico-chimici pe secţiunea Brodina ANEXA II. Indicatori fizico-chimici pe secţiunea Mihoveni ANEXA III. Indicatori fizico-chimici pe secţiunea Tişăuţi ANEXA IV. Modelarea matematică a evoluţiei spaţio-temporale a încărcării chimice pe Râul Prut. Rezultate numerice pentru 8 sectoare Sectorul sat Slobozia (RO) – sat Criva (MD) Sectorul sat Rădăuţi-Prut (RO) – sat Şirăuţi (MD) Sectorul sat Bădiuţi (RO) – sat Branişte (MD) Sectorul sat Ungheni (RO) – oraș Ungheni (MD) Sectorul sat Oprișeni (RO) – sat Valea Mare (MD) Sectorul sat Bumbăta (RO) – oraș Leova (MD) Sectorul sat Oancea (RO) – oraș Cahul (MD)

Ion Sandu (n. 1952, Campeni-Parjol, Jud. Bacau) este profesor universitar dr. emerit, conducător de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Știința Mediului, unde a îndrumat în cadrul unor proiecte naționale și europene un număr însemnat de tineri din țară (21) și străinătate (10), iar prin Școala ieșeană de Inventică, a format, în cei 40 de ani de învățământ superior, peste 400 de inventatori. Activitatea didactică și de cercetare l-a consacrat prin realizări deosebite în inventică, ştiinţa şi tehnologia materialelor, științele forensic (criminalistică) și știința conservării bunurilor de patrimoniu cultural şi ale naturii. Rezultatele muncii științifice sunt concretizate în 80 de monografii, 980 de lucrări publicate, din care peste 310 indexate Web of Science și Scopus, 156 de invenţii, 836 de conferinţe şi comunicări la diferite congrese şi simpozioane naţionale sau internaţionale. Este editor șef (International Journal of Conservation Science) și revizor la numeroase jurnale științifice internaționale. Are indicele Hirsch 22, cu peste 2000 citări în literatura de specialitate. Este profesor visiting la o serie de universități din lume și fondatorul Forumului Inventatorilor Români. A condus peste 116 teme de cercetare şi este unul dintre mentorii Institutului Naţional de Inventică și al unor centre și laboratoare consacrate de cercetare. Pentru rezultatele obţinute în activitatea sa, a fost evidenţiat cu peste 200 de ordine (Meritul Inventiv cu toate gradele: Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer şi Cavaler, oferit de Regatul Belgiei, de două ori Laureat al Salonului Archimedes – Moscova, Laureat al Ordinului „Sf. Andrei” – Scoţia, Laureat al Ordinului RUN – Sevastopol etc.), 590 de medalii și 160 de premii la saloane internaţionale de invenţii (Bruxelles, Geneva, Pittsburgh, Moscova, Londra, Budapesta, Varșovia, Seoul, Istanbul, Toronto, Sevastopol, Zagreb, Chişinău, Taipei, Novi Sad, Barcelona, Varna, Osetiek, Perlis-Malaysia, Kenitra-Maroc, Osijec-Croatia, Hannovra, Macao-China, Bangkok). A făcut parte din prima şcoală doctorală europeană EPISCON – European PhD in Science for Conservation, realizată în baza unui parteneriat între 11 instituţii cu tradiţie în domeniu din Europa. Este Doctor Honoris Causa al Academiei Balcanice de Ştiinţă şi Cultură din Sofia (2006) şi al Academiei Mondiale pentru Pace din New York (1999), Profesor Emerit al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (2013) și Senator de Onoare al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (2017), membru activ al unor instituţii academice internaţionale (Clubul Internaţional de Inovare ARCHIMEDES de la Moscova, Academia de Cultură şi Ştiinţă Verbano – Italia, Institutul Internaţional de Cultură, Bombay – India, Academia Internaţională de Cultură, Madras – India, Academia de Ştiinţe din New York, Academia Europeană de Arte – Paris, Asociaţia Internaţională Euristika – Volgograd, Institutul American de Biografie, Societatea „Albert Schweitzer” – Austria, Institutul de Relaţii Internaţionale din Paris etc.), visiting professor (universităţile din Biella, Udine, Alabama, Anglet, Chişinău) şi visiting researcher (OPD – Florenţa). Face parte din diverse reţele europene şi mondiale de cercetare.
Monica-Anca Crețu este cadru didactic la Colegiul „Vasile Lovinescu” din Fălticeni, Suceava, doctor în Știința Mediului cu teza „Noi sisteme fizico-chimice utilizate în tratarea apelor de suprafață și subterane în vederea potabilizării”, susținută la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este autoarea a peste 20 de articole științifice și a unui brevet de invenție pentru potabilizarea apelor cu ajutorul materialelor ceramice.
Ioan Gabriel Sandu este cadru didactic titular al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Materialelor, Departamentul de Ingineria Materialelor și Securitate Industrială. De asemenea, este didactician atestat prin programul postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învățământul superior (Universitatea Politehnică din București, 2013). Are în portofoliul didactic 12 discipline din domeniul ingineresc, fiind autorul sau coautorul a șase cărți, a peste 230 de lucrări științifice, din care 120 sunt publicate în reviste cotate ISI, având indicele Hirsch 16. Activitatea de inventică este concretizată prin obținerea a 43 de brevete de invenție, multe dintre ele fiind premiate la nivel internațional la cele mai importante saloane și expoziții de invenții și creativitate (peste 60 de medalii și diplome). Este vicepreședinte al Asociației Forumul Inventatorilor Români și membru al Asociației Specialiștilor și Experților pentru Securitate și Sănătate în Muncă.
Viorica Vasilache este cercetător științific la Departamentul de Cercetare Interdisciplinară – Domeniul Științe al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este specializată în investigarea științifică a obiectelor de patrimoniu cultural. A publicat peste 150 de lucrări științifice, din care 53 în reviste indexate în Web of Science și Scopus cu factor de impact, indice Hirsch 14 pentru peste 450 citări în literatura de specialitate. Are în portofoliul științific 4 monografii și 15 invenții.
Andrei Victor Sandu este cadru didactic la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, având ca specializare caracterizarea avansată a materialelor, iar unul din cursurile predate este managementul de mediu în ingineria materialelor. Este autorul a 4 cărți, a peste 250 de articole științifice (peste 160 indexate Web of Science) și a mai mult de 30 de brevete. Este editor și revizor la numeroase jurnale științifice. Indicele Hirsch este 17. Este profesor visiting la Universiti Malaysia Perlis și, ca președinte al Forumului Inventatorilor Români, este reprezentantul României la Federația Mondială a Asociațiilor de Inventatori (IFIA), respectiv WIIPA.
Galina Marsiuc este conferențiar universitar doctor, responsabilă cu organizarea și desfășurarea studiilor de doctorat și postdoctorat în cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei. În anul 2015 a susţinut teza de doctorat în informatică şi a fost nominalizată laureat al Concursului Naţional „Teza de doctorat de excelenţă a anului”. Predă cursurile: Matematici speciale, Metode numerice, Limbaje Formale şi Proiectarea Compilatoarelor, fiind cadru didactic la departamentele: Informatică și Ingineria Sistemelor; Ingineria Software şi Automatică. Domeniile de aplicare a cercetărilor ştiinţifice ţin de Modele şi metode matematice de descriere a proceselor în ecosistemele acvatice; Dinamica computațională a fluidelor. Este autor a 6 lucrări ştiinţifico-metodice şi 16 articole ştiinţifice, o parte din ele fiind indexate Web of Science.