Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Istoria românilor din Dacia Traiană. Epoca fanarioților

A.D. Xenopol

Data apariției: ---

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-514-4

Nr. pagini: 693

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul V: Istoria modernă (partea a II-a). După manuscrisul de la Arad. Ediţia a IV-a.
Ediție îngrijită de Ștefan Lemny și Alexandru Istrate pe baza manuscrisului de la Arad. Note și comentarii de Ștefan Lemny cu colaborarea lui Ovidiu Olar și Alexandru Istrate. Postfață de Ștefan Lemny.
Ediţia a IV-a din „Istoria românilor din Dacia Traiană” a fost iniţiată de Alexandru Zub.
Personalitate proeminentă a istoriografiei și culturii române, A. D. Xenopol a lăsat moștenire posterității una dintre sintezele remarcabile ale istoriografiei naționale. Generații de intelectuali, dar și publicul larg, au aflat în Istoria românilor din Dacia Traiană șansa redescoperirii pildelor vremurilor de demult. Fervoarea spirituală și exigența științifică l-au îmboldit, cu o pasiune admirabilă, la o nouă lectură a propriei opere. Neliniștile perfectibilității, precum și dorința inserării rezultatelor ultimelor cercetări în domeniu îi dădeau ghes. Momentul are tâlcul său. Sfârșitul vieții l-a surprins aplecat asupra coalei de hârtie, fericit că apucase ziua desăvârșirii unității statale. Dorinta istoricului ieșean de a-și încredința manuscrisele bibliotecii unui oraș situat la fruntariile vestice ale României întregite, la Arad, reprezenta un gest încărcat de semnificații naționale și crezuri patriotice.
Din nefericire, proiecția xenopoliană și-a așteptat aproape un veac binemeritata reeditare. Abia în 1985 sinteza lui A. D. Xenopol intra în portofoliul Editurii Științifice și Enciclopedice. Din acest amplu proiect editorial lipsea o ultimă verigă, volumul Epoca fanariotă, oferit acum nu doar spre aducerea aminte a istoricului, cât pentru valoarea scriiturii sale.

Apărută cu mai bine de un veac în urmă, Istoria românilor din Dacia Traiană continuă, cel puțin în legătură cu problematica secolului al XVIII lea, să rămână o lectură utilă şi agreabilă. Nimeni după A. D. Xenopol nu a stăruit cu aceiaşi atenție asupra detaliilor din viața societății, din desfășurarea unor domnii sau evenimente, căutând să descifreze prin ele însușirile generale ale epocii. Dacă, sub raport documentar, cititorul de azi al operei sale trebuie să fie mereu atent, raportându se la numeroasele lucrări apărute între timp, el dispune în schimb de o imagine globală, unitară, coerentă şi limpede, a veacului, capabilă să sugereze viața sa zbuciumată, ale cărei prelungiri continuă să fie prezente, în rău, dar şi în bine, în lumea noastră. (Ștefan Lemny)

După impresionanta exegeză a operei xenopoliene dăruită publicului avizat de către Alexandru Zub în ultima parte a secolului trecut, iată că doi dintre continuatorii săi îi întregesc, cu mult succes, perseverentele restituiri istoriografice. Volumul editat de Ștefan Lemny și Alexandru Istrate este o prețioasă reușită a cercetării românești în general, a celei ieșene în special. Cititorii vor realiza că au de-a face cu o demonstrație de forță în domeniul, extrem de dificil, al editării unor lucrări fundamentale pentru înțelegerea trecutului nostru. Pus în valoare prin strădania de lungă durată a celor doi cercetători, volumul V din ediția a IV-a a marii sinteze a lui A. D. Xenopol, este o probă de spirit critic și de profesionalism care îşi merită locul în bibliotecile specialiştilor şi ale publicului larg de cititori. (Andi Mihalache)

Notă asupra ediției; Abrevierile folosite în note şi comentarii; Introducere; Note și comentarii; CAPITOLUL I. MAVROCORDAȚII 1711-1749: I. Nicolae Mavrocordat 1711-1730: 1. A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat în Moldova; Nicolae Mavrocordat a doua oară în Moldova 1711-1716; 2. Ștefan Cantacuzino în Muntenia; Ștefan Cantacuzino în muntenia 1714-1716; 3. Nicolae Mavrocordat în Muntenia; Nicolae Mavrocordat în Muntenia, 1716-1730; 4. Mihai Racoviță în Moldova; Mihai Racoviță a treia oară în Moldova 1716-1727; Note și comentarii; II. Constantin Mavrocordat 1730-1749: 1. Istoria Țărilor Române de la 1730-1735; Grigore Ghica în Moldova 1726-1733; Constantin Mavrocordat în Muntenia, întâia domnie 1730; Mihai Racoviță în Muntenia, 1730-1731; Constantin Mavrocordat a doua oară în Muntenia, 1731-1733; Constantin Mavrocordat în Moldova și Grigore Ghica în Muntenia,1733-1735; 2. Țările Române de la 1735 1741 și războiul din 1738-1739; Constantin Mavrocordat în Muntenia și Grigore Ghica în Moldova, 1735-1741; 3. Oltenia sub germani; 4. Reformele lui Constantin Mavrocordat; Mihai Racoviță a doua oară în Muntenia, 1741-1743; Ioan Mavrocordat în Moldova, 1743-1747; Grigore Ghica a treia oară în Moldova, 1747-1748; Constantin Mavrocordat a doua oară în Moldova, 1741-1743; a patra oară în Muntenia, 1743-1748; a treia oară în Moldova, 1748-1749; Note și comentarii; CAPITOLUL II. ISTORIA ȚĂRILOR ROMÂNE DE LA MAZILIREA LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT PÂNĂ LA PACEA DE LA KUCIUK KAINARGI 1749-1774: I. Istoria Țărilor Române de la 1749-1769: 1. Istoria Munteniei de la Grigore Ghica la ocupația rusească: Grigore Ghica a doua oară, 1748-1752; Matei Ghica, 1752-1753; Constantin Racoviță, 1753 1756; Constantin Mavrocordat a cincea oară, 1756-1758; Scarlat Ghica, 1758-1761; Constantin Mavrocordat a șasea oară, 1761-1763; Constantin Racoviță a doua oară, 1763-1765; Ștefan Racoviță, 1765; Scarlat Ghica, 1765-1766; Alexandru Ghica, 1766-1768; Grigore Alexandru Ghica, 1768-1769; 2. Istoria moldovei de la Constantin Racoviță până la ocupația rusească: Constantin Racoviță, 1749-1753; Matei Ghica, 1753-1756; Constantin Racoviță a doua oară, 1756-1757; Scarlat Ghica, 1757-1758; Ioan Calimah, 1758-1761; Grigore Calimah, 1761 1764; Grigore Alexandru Ghica, 1764-1767; Grigore Calimah a doua oară, 1767-1769; Constantin Mavrocordat a patra oară, 1769; Note și comentarii; II. Războiul terminat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi 1769-1774: 1. Atingerea mai de aproape a românilor cu rușii; 2. Organizarea cerută de boieri; 3. Pacea de la Kuciuk Kainargi; Note și comentarii; III. Răpirea Bucovinei: 1. Politica generală; Legături cu împărțirea Poloniei; 2. Politica specială; 3. Soarta lui Grigore Ghica; Note și comentarii; CAPITOLUL III . ISTORIA ȚĂRILOR ROMÂNE DE LA PACEA DE LA KUCIUK KAINARGI PÂNĂ LA ACEEA DE LA BUCUREȘTI 1774-1812: I. De la pacea de la Kainargi până la aceea de la Iași 1774-1792: 1. Alexandru Ipsilanti în Muntenia și domniile paralele din Moldova 1774 1782: Alexandru Ipsilanti în Muntenia, octombrie 1774-1782; Grigore Ghica în Moldova, 1774-1777; [Constantin Moruzi în Moldova, 1779-1782 – e.A.]; 2. Istoria țărilor române de la 1782 1786; Nicolae Caragea, 1782-1783; Mihai Dracu Suțu în Muntenia 1783-1786; Alexandru Mavrocordat I în Moldova, 1782-1785; Alexandru Mavrocordat al II lea Firariu în Moldova, 1785-1786; 3. Nicolae Mavrogheni în Muntenia 1786 1788 și Alexandru Ipsilanti în Moldova 1786-1789; Nicolae Mavrogheni în Muntenia, 1786-1788; 4. Războiul terminat prin pacea de la Iași, 1792; Note și comentarii; II. Țările Române de la pacea de la Iași până la războiul din 1806 1792 1806: 1. Istoria Munteniei și a Moldovei de la 1792-1799; Mihai Suțu în Muntenia, 1791-1793; Alexandru Moruzi în Muntenia, 1793-1796; Alexandru Ipsilanti în Muntenia, 1796-1797; Constantin Hangerli în Muntenia, 1797-1799; Alexandru Moruzi în Moldova, 1792-1793; Mihai Suțu în Moldova, 1793-1795; Alexandru Calimah în Moldova, 1795-1799; 2. Istoria Munteniei și a Moldovei de la 1799-1802; Alexandru Moruzi a doua oară în Muntenia, 1799-1801; Mihai Suțu a treia oară, în Muntenia 1801-1802; Alexandru Suțu, domn pe ambele principate, 1802; Constantin Ipsilanti în Moldova, 1799-1801; 3. Constantin Ipsilanti și Alexandru Moruzi. 1802-1806; Constantin Ipsilanti în Muntenia, 1802-1806; Alexandru Moruzi a doua oară în Moldova. 1802-1806; Note și comentarii; III. Războiul din 1806-1812. Pacea de la București, 1812: 1. Războiul din 1806; 2. Suferințele românilor și pierderea Basarabiei; Note și comentarii; CAPITOLUL IV. ISTORIA ȚĂRILOR ROMÂNE DE LA PACEA DE LA BUCUREȘTI PÂNĂ LA RĂSTURNAREA FANARIOȚILOR 1812 1821 I. Istoria Țărilor Române de la 1812-1821: 1. Domniile lui Ioan Caragea și Scarlat Calimah; Ioan Caragea în Muntenia, 1812-1819 <1818>; Scarlat Calimah în Moldova, 1812-1819; 2. Legiuirile lui Ioan Caragea și Scarlat Calimah; 3. Ultimii domni fanarioți; Alexandru Suțu în Muntenia, 1818-1821; Mihai Suțu în Moldova, 1819-1821; Note și comentarii; II. Răsturnarea domniilor fanariote: 1. Eteria grecească; 2. Țările Române față cu revoluția grecească; 3. Restabilirea domniilor pământene; Note și comentarii; CAPITOLUL V. REZULTATELE EPOCII FANARIOTE: I. Starea politică, economică, financiară și socială a românilor din Principate: 1. Starea politică; 2. Starea economică; 3. Starea financiară; 4. Societatea și moravurile; Note și comentarii; II. Învățământul grecesc în epoca fanariotă: 1. Istoricul școlilor; 2. Învățământul grecesc; 3. Rezultatele culturii grecești; 4. Cultura apuseană; 5. Ideile revoluției franceze; Reprezentanții francezi ai ideilor noi; Note și comentarii; CAPITOLUL VI. CULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN VEACUL AL XVIII-LEA I. Mișcarea culturală în Transilvania: 1. Unirea Bisericii române din Transilvania cu aceea catolică; 2. Revoluția lui Horia; 3. Cultura românească în Ardeal; Note și comentarii; II. Cultura românească în țările române: 1. În Muntenia; 2. În Moldova; Note și comentarii; Adaose si îndreptări; Postfață: „Epoca fanariotă”: secolul al XVIII lea românesc în viziunea lui A.D. Xenopol (Ștefan Lemny); Lista ilustrațiilor; Anexe

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 1847, Iași – d. 1920, București), istoric, rector al Universităţii din Iaşi, membru al Academiei Române. Doctor în drept la Berlin şi în filosofie la Giesen (Germania). Între anii 1888-1893 publică sinteza intitulată Istoria românilor din Dacia Traiană (șase volume). Începând cu anul 1900, A. D. Xenopol a devenit membru de onoare al Societății de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit același titlu de la Societatea Academică din Cernăuți, în 1901; devine membru al Institutului Internațional de Sociologie (1903), membru titular al Academiei de Științe Morale și Politice din Paris (1914) și vicepreședinte al Societății de Sociologie din Paris (1916). A mai publicat, între altele: Studii economice (Iași, 1879), Războaiele dintre ruşi şi turci şi înrâurirea lor asupra Țărilor Române (Iaşi, 1880, două volume), Teoria lui Röesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană (Iași, 1884), Une énigme historique. Les Roumains au moyen âge (Paris, 1885), Études historiques sur le peuple roumain (Iași, 1887), Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’Union des Principautés en 1859 (Paris, 1896, două volume), Istoria şi genealogia casei Callimachi (Bucureşti, 1897), Les principes fondamentaux de l’histoire (Paris, 1899), Principiile fundamentale ale istoriei (Iași, 1900), Domnia lui Cuza Vodă, (Iaşi, 1903, două volume), La thėorie de l’histoire (Paris, 1908, versiune spaniolă: Teoria de la historia, Madrid, 1911), Românii și Austro-Ungaria (Iași, 1914), Nicolae Kretzulescu. Viaţa şi faptele lui, 1812-1900 (Bucureşti, 1915).

EDITORII VOLUMULUI:

Ștefan Lemny (n. 1952, Beia, Brașov) este responsabilul colecțiilor de istorie la Biblioteca Națională a Franței. A fost cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi. Autor al mai multor studii și cărți despre istoria secolului al XVIII-lea, printre care: Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc, Editura Polirom, Iași, 2017; Les Cantemir. L’aventure européenne, d’une famille princière au XVIIIe siècle, Editions Complexe, Paris, 2009; Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare în secolul XVIII, Editura Polirom, Iași, 2010; 2013; Pagini de istorie culturală, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2012; Emmanuel Le Roy Ladurie: une vie face à l’histoire, Paris, Hermann, 2018.
Alexandru Istrate (n. 1977, Iași) este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi. Autor al lucrării De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei: vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015, a coordonat și volumele Romantism şi modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, împreună cu Andi Mihalache, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009; Diplomați, societate și mondenități. Sfârșit de „Belle Époque” în lumea românească, împreună cu Claudiu-Lucian Topor și Daniel Cain, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015; Through the Dimplomats’ Eyes: Romanian Social Life in the Late 19th and Early 20thCentury, Claudiu-Lucian Topor, Daniel Cain, Alexandru Istrate eds. Parthenon Verlag Kaiserslautern und Mehlingen, 2016.