Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Mari familii boiereşti din Moldova în veacurile XVII-XIX. Referinţe identitare şi manifestări de putere

Mihai-Bogdan Atanasiu, Mihai Mîrza (editori)

Data apariției: ---

Domeniu: Istorie / Istorie socială

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-617-2

Nr. pagini: 462

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul grupează articole referitoare la elitele sociale şi administrative din Moldova veacurilor XVII-XIX, iar subiectele principale ale studiilor reunite aici analizează aspecte privind relaţiile elitelor cu puterea, structura marii boierimi, identitățile sociale și cultural-istorice în contextual tranziției la modernitate, memoria genealogică, precum şi analize de tip prosopografic, biografii, o parte consistentă de editare a unor izvoare istorice inedite, dar şi o listă a marilor dregători din Moldova veacului al XVIII-lea. Volumul este rezultat al grantului Familii de mari dregători în Moldova secolului al XVIII-lea. Referinţe identitare şi manifestări de putere şi reuneşte articole ale membrilor proiectului şi ale unor colaboratori recunoscuţi pentru cercetările lor privitoare la elitele din Principatele Române.

Ştefan S. Gorovei, „Istoria genealogică” a Iaşilor. O abordare „elitistă”?!; Ovidiu Cristea, Ramona Neacşa, Elitele, memoria și istoria: un episod din timpul domniei lui Radu Şerban; Laurenţiu Rădvan, Cu privire la staroștii de negustori din Iași (secolul XVII – prima parte a secolului XVIII); Cristian Ploscaru, „Idarele calpe”, un complot și un plan de reformă „constituțională” la Iași în vremea lui Ioniță Sandu Sturdza; Mihai-Bogdan Atanasiu, Un pomelnic al Mănăstirii Sfântul Nicolae Domnesc din Popăuţi (Botoşani); Mihai-Bogdan Atanasiu, Lista marilor dregători din Moldova veacului al XVIII-lea; Mihai Mîrza, Neamul episcopului Ioanichie al Romanului (1747-1769), după o carte de judecată din 8 ianuarie 1814; Elena Bedreag, Sturzeștii din Moldova veacului al XVIII-lea: urmașii marelui vornic Ion Sturza; Ioan-Augustin Guriţă, O „însămnare” din 1789 şi importanţa ei; Alina Frunză, Marelui vornic Costea Bucioc – studiu biografic; Mihai Amăriuţei, O carieră construită în administraţiile a două ţări în prima jumătate a secolului al XIX-lea: spătarul Iancu Cogălniceanu; Olivia Senciuc, Jupânese moldovence de la sfârşit de secol XVIII. Studiu prosopografic; Eduard Rusu, Cazurile speciale în care muzica – simbol al puterii domnești – este „utilizată” de marii demnitari ai țării; Doru Parascan, Un izvor istoric inedit: mormântul familiilor Plitos-Calimah din cimitirul oraşului Tecuci; Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Despre boierii stăpânitori ai moșiei Hănăseni din ținutul Tigheciului până în secolul al XIX-lea. Note pe marginea unei condici de documente.

Mihai Bogdan Atanasiu (n. 1980, Paşcani) este cercetător ştiinţific III doctor la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, Departamentul Interdisciplinar Socio-Uman din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe istoria politică, socială şi culturală a Ţării Moldovei în veacurile XVII XVIII. Cele mai multe dintre contribuţiile sale ştiinţifice sunt de genealogie, prosopografie, istoria bisericii, istoria mentalităţilor, precum şi de editare de izvoare. În anul 2017 a primit din partea Academiei Române Premiul Nicolae Iorga pentru volumul Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic, publicat în colecția Historica la Editura UAIC.
Mihai Mîrza (n. 1980, Bicaz) este arhivist la Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Iaşi, pe un post de consilier superior. Domeniile sale de interes sunt: istoria politică a Ţărilor Române în secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, istoria vieţii şi societăţii de curte, ceremonialul domnesc, istoria bisericii, genealogia familiilor boiereşti şi clericale din Moldova, sigilografia, sfragistica şi arhivistica.