Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Cărți în pregătire /

Retorică și convertire în filosofia antică. Un studiu asupra literaturii protreptice

Constantin-Ionuț Mihai

Data apariției: 11.06.2018

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Antiqua et Mediaevalia

ISBN: 978-606-714-459-8

Nr. pagini: 310

Format: 14,7 x 20,5 cm.

30.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de față își propune să ofere cititorului o incursiune în istoria și semnificațiile unui tip particular de discurs filosofic din Antichitatea greco-romană, anume cel de factură exortativă (sau protreptic), urmărind evoluția acestui discurs la o serie de autori precum Platon, Aristotel, Epicur, Cicero ș.a. Autorul argumentează teza potrivit căreia unitatea genului protreptic în filosofia antică este strâns legată de pledoaria autorilor respectivi pentru alegerea unui mod de viaţă. Miza principală a unui discurs protreptic este aceea de a determina o convertire, care marchează trecerea subiectului de la o existență comună, inautentică, la un mod de viață filosofic.

Notă asupra ediției; Introducere; 1. Literatura protreptică: semnificațiile și istoricul unei tradiții retorice și filosofice antice: 1.1. Autorii antici despre natura și funcțiile discursului protreptic; 1.2. Scrierile protreptice în atenţia exegezei moderne: concepte cheie, problematizări și definiții Controverse privitoare la originea protrepticului filosofic; Există un gen al protrepticului filosofic?; Motive comune scrierilor protreptice; 1.3. Scurt istoric al literaturii protreptice. 2. Protrepticul filosofic la Platon: 2.1. Chestiuni preliminare: dimensiunea persuasivă a discursului socratic; 2.2. Dialogul Euthydemos: un exemplu clasic de protreptic filosofic; 2.3. Retorica și filosofia în căutarea celei mai bune vieți: Gorgias, 481b 527e; 2.4. Dialogul Phaidon ca discurs apologetic și protreptic; 3. Protrepticul lui Aristotel: 3.1. O introducere; 3.2. Etapele reconstituirii Protrepticului; 3.3. Interpretări divergente pe marginea Protrepticului aristotelic; 3.4. Destinatarii și tematica Protrepticului; 3.5. Locul Protrepticului în istoria filosofiei antice; 4. Cicero și tradiția protrepticului filosofic: dialogul Hortensius: 4.1. Observații introductive; 4.2. Etape în reconstituirea dialogului Hortensius; 4.3. Personajele și structura dialogului; 4.4. Surse utilizate de Cicero în redactarea dialogului Hortensius; 4.5. Receptarea dialogului în posteritate; 4.6. Noi contribuții la reconstituirea dialogului Hortensius; 5. Moduri de viață și discurs protreptic în filosofia antică: 5.1. O sintagmă recentă: „filosofia ca mod de viață”; 5.2. Tema modurilor de viață în filosofia antică; 5.3. Filosofia ca medicina animi: funcția terapeutică a discursului filosofic; 5.4. Homo optans și filosofia ca experiență a convertirii; Concluzii; Bibliografie; A. Surse primare: ediții de text și traduceri; B. Studii generale

Constantin Ionuț Mihai (n. 1983) este cercetător științific în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar, domeniul Socio-Uman, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și cadru didactic asociat la Facultatea de Litere, secția de Filologie clasică, unde susține cursuri și seminarii de latină și greacă veche. A efectuat stagii de documentare în Italia și a fost bursier DAAD la Universitatea din Münster, Germania. Este autor al mai multor studii publicate în reviste de specialitate și în volume colective. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a publicat, în colaborare, In L. Catilinam orationes quatuor/ Cele patru cuvântări împotriva lui L. Catilina, Marcus Tullius Cicero, ediţie bilingvă, 2013.