Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Top 15 /

O teorie a dreptăţii

John Rawls

Data apariției: 16.03.2012

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-973-640-654-6

Nr. pagini: 534

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Traducere de Horia Târnoveanu. Principala lucrare a lui John Rawls, O teorie a dreptăţii reprezintă cea mai complexă analiză recentă a conceptului de dreptate şi cea mai importantă contribuţie din secolul XX la filosofia politică. Scopul său central este acela de a elabora principii ale dreptăţii pentru o societate liberală şi de a oferi o concepţie morală alternativă la teoria utilitaristă care a dominat reflecţia politică din tradiţia anglo-saxonă. Apelând la o variantă a teoriei contractului social, Rawls afirmă că principiile dreptăţii sunt cele acceptate de persoane raţionale, libere şi egale, aflate într-o situaţie contractuală iniţială în care pot decide în mod echitabil. În aceste circumstanţe, participanţii ar alege principiile dreptăţii ca echitate, i.e. libertate egală pentru toţi şi o schemă în care inegalităţile sociale şi economice favorizează persoanele cele mai dezavantajate, în condiţii de egalitate echitabilă a oportunităţilor. O teorie a dreptăţii este o lucrare deosebit de sistematică şi originală care a relansat teoria politică însăşi şi a influenţat decisiv reflecţia asupra principiilor fundamentale ale dreptăţii. Ca atare, ea reprezintă un instru-ment absolut necesar în cercetarea oricărei teme din teoria socială şi politică, precum şi o sursă primară atunci când argumentăm în favoarea valorilor esenţiale ale tradiţiei democratice.

PARTEA ÎNTÂI. TEORIA Capitolul I. Dreptatea ca echitate 1. Rolul dreptăţii 2. Obiectul dreptăţii 3. Ideea centrală a unei teorii a dreptăţii 4. Poziţia originară şi problema justificării 5. Utilitarismul clasic 6. Unele contraste asociate 7. Intuiţionismul 8. Problema priorităţii 9. Unele observaţii referitoare la teoria morală Capitolul II. Principiile dreptăţii 10. Instituţiile şi dreptatea formală 11. Două principii ale dreptăţii 12. Interpretări ale celui de-al doilea principiu 13. Egalitatea democratică şi principiul diferenţei 14. Egalitatea echitabilă a oportunităţilor şi dreptatea procedurală pură 15. Bunurile sociale primare ca bază a aşteptărilor 16. Poziţiile sociale relevante 17. Tendinţa către egalitate 18. Principii pentru indivizi: principiul echităţii 19. Principii pentru indivizi: datoriile naturale Capitolul III. Poziţia originară 20. Natura argumentului pentru concepţiile dreptăţii 21. Prezentarea alternativelor 22. Circumstanţele dreptăţii 23. Condiţiile formale ale conceptului de drept 24. Vălul ignoranţei 25. Raţionalitatea participanţilor 26. Raţionamentul care conduce la cele două principii ale dreptăţii 27. Raţionamentul care duce către principiul utilităţii medii 28. Unele dificultăţi ale principiului utilităţii medii 29. Unele raţiuni esenţiale în favoarea celor două principii ale dreptăţii 30. Utilitarismul clasic, imparţialitatea şi benevolenţa PARTEA A DOUA. INSTITUŢIILE Capitolul IV. Libertatea egală 31. Secvenţa în patru etape 32. Conceptul de libertate 33. Libertatea egală a conştiinţei 34. Toleranţa şi interesul comun 35. Tolerarea celor intoleranţi 36. Dreptatea politică şi constituţia 37. Limite ale principiului participării 38. Domnia legii 39. Definirea priorităţii libertăţii 40. Interpretarea kantiană a dreptăţii ca echitate Capitolul V. Părţile distributive 41. Conceptul de dreptate în economia politică 42. Unele observaţii referitoare la sistemele economice 43. Instituţiile de fond ale dreptăţii distributive 44. Problema dreptăţii intergeneraţionale 45. Preferinţa temporală 46. Alte cazuri de prioritate 47. Preceptele dreptăţii 48. Aşteptările legitime şi meritul moral 49. Comparaţia cu teoriile mixte 50. Principiul perfecţiunii Capitolul VI. Datorie şi obligaţie 51. Argumentele în favoarea principiilor datoriei naturale 52. Argumentele în favoarea principiului echităţii 53. Datoria de a respecta o lege nedreaptă 54. Statutul regulii majorităţii 55. Definiţia nesupunerii civice 56. Definiţia obiecţiei de conştiinţă 57. Justificarea nesupunerii civice 58. Justificarea obiecţiei de conştiinţă 59. Rolul nesupunerii civice PARTEA A TREIA. SCOPURILE Capitolul VII. Ideea de bine ca raţionalitate 60. Necesitatea unei teorii a binelui 61. Definiţia binelui pentru cazurile mai simple 62. O notă asupra ideii de semnificaţie 63. Definiţia binelui în planurile de viaţă 64. Raţionalitatea deliberativă 65. Principiul aristotelic 66. Definiţa binelui aplicată la persoane 67. Respectul de sine, virtuţile şi ruşinea 68. Câteva contraste între ideea de drept şi cea de bine Capitolul VIII. Simţul dreptăţii 69. Conceptul unei societăţi bine ordonate 70. Moralitatea autorităţii 71. Moralitatea asocierii 72. Moralitatea principiilor 73. Trăsături ale sentimentelor morale 74. Legătura dintre atitudinea morală şi cea naturală 75. Principiile psihologiei morale 76. Problema stabilităţii relative 77. Baza egalităţii Capitolul IX. Binele specific dreptăţii 78. Autonomie şi obiectivitate 79. Ideea de uniune socială 80. Problema invidiei 81. Invidia şi egalitatea 82. Raţiunile în favoarea priorităţii libertăţii 83. Fericirea şi scopurile dominante 84. Hedonismul ca metodă de decizie 85. Unitatea sinelui 86. Binele specific simţului dreptăţii 87. Observaţii finale asupra ideii de justificare

John Rawls (1921-2002) a fost un filosof american, profesor de filosofie politică la Harvard, considerat de mulţi drept cel mai important filosof politic al secolului XX. Realizarea sa cea mai importantă este teoria dreptăţii ca echitate. Rawls a sistematizat în detaliu această doctrină a unei societăţi liberale drepte în cartea sa O teorie a dreptăţii, pentru a o revizui apoi de-a lungul întregii vieţi, în Political Liberalism (1993), The Law of Peoples (1999) şi Justice as Fairness: A Restatement (2001). În 1999 a fost distins cu Premiul Schock pentru Logică şi Filosofie şi cu Medalia National Humanities, acordată de preşedinţia americană pentru contribuţia adusă prin opera sa, care „a ajutat o întreagă generaţie de americani educaţi să-şi reînvie credinţa în democraţie”.