Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Clasic şi modern în cercetarea filologică românească actuală

Ofelia Ichim (coordonator), Luminiţa Botoşineanu, Daniela Butnaru, Marius-Radu Clim, Ofelia Ichim, Veronica Olariu (editori)

Data apariției: 02.09.2019

Domeniu: Litere / Lingvistică

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-506-9

Nr. pagini: 466

Format: 17 x 24 cm.

33.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul Clasic şi modern în cercetarea filologică românească actuală reuneşte comunicările susţinute la simpozionul internaţional omonim, desfăşurat la Iaşi, 27–29 septembrie 2017, simpozion dedicat împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Institutului de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române. Tematica volumului pune în evidenţă contribuţia cercetărilor filologice româneşti actuale, cu preponderenţă a celei ieşene, la dezvoltarea lingvisticii, istoriei literare, etnologiei, studiilor culturale româneşti în ţară şi peste hotare. O sinteză a prezentării activităţii celor cinci departamente ale Institutul de Filologie Română „A. Philippide” este urmată de articole grupate în trei capitole: lingvistică, istorie literară, cultură şi identitate românească.

I. Prezentarea departamentelor Institutului de Filologie Romană „A. Philippide”: Gabriela Haja, Department of Lexicology – Lexicography; Florin-Teodor Olariu, The Study of Linguistic Variation at the “A. Philippide” Institute of Romanian Philology; Dragoş Moldovanu, La toponymie a l’Institut de Philologie Roumaine “A. Philippide”. Idees – methodes – accomplissements; Ofelia Ichim, Remus Zăstroiu, The Romanian Literary History as Reflected by the Dictionaries of the Romanian Academy. The Contribution of the “A. Philippide” Institute of Romanian Philology; Adina Hulubaş, The Department of Ethnology and a Half-Century Folklore Archive; II. Lingvistică: Maria Aldea, Cercetarea lexicografică ieşeană. Un punct de vedere; Verginica Barbu Mititelu, Modern Syntactic Analysis of Romanian; Sonia Berbinski, Un marqueur complexe d’imprecis semantico-discursif: a peu pres; Cosmina-Maria Berindei, Muzeul Limbii Romane şi anchetele lingvistice indirecte; Gabriela Biriş, Curente şi tendinţe in semantica ultimelor decenii; Daniela Butnaru, Codrin Dinu Vasiliu, Tehnologii digitale in cercetarea ştiinţifică din domeniul toponimiei. Laboratorul digital de toponimie; Oana Magdalena Cenac, Repere lingvistice in proza lui Vasile Voiculescu; Arina Chirilă, Analiza comparativă lexico-semantică şi traducerea termenilor cromatici: intre engleză, rusă, italiană şi romană; Federica Cugno, L’Atlante Toponomastico del Piemonte Montano (ATPM): storia, metodi e prospettive di ricerca; Lavinia Dălălău-Nasta, Articolul şi categoria gramaticală a determinării – intre afirmare şi negare; Ioana Feodorov, Relevanţa scrierilor arabe creştine privitoare la romani pentru cercetarea filologică Romanească; Mariana Flaişer, Studiile de terminologie in istoria Institutului de Filologie Romană „A. Philippide” din Iaşi; Alina-Georgiana Focşineanu, Observaţii privind folosirea unor formule de adresare in textele din epoca fanariotă; Anca Gaţă, Traducere, adaptare, localizare: aplicaţii didactice in context academic (franceză-romană); Alina Partenie, Strategii de evaluare in titlurile cronicilor de film; Alina-Mihaela Pricop, Despre componenta multilingvă din Dicţionarul limbii romane al lui A. Philippide; Petronela Savin, Corpus de discursuri culinare. Tipuri de texte. Faza II – Digitalizarea patrimoniului cultural alimentar al judeţului Bacău (PN-III-P2-2.1-BG-2016-0390); Anamaria Bianca Teuşdea Tonţ, Observaţii privind proformele din limba romană contemporană. Calitatea de prosubstantive a cliticelor pronominale personale; Viorica Vesa-Florea, Tradiţie şi inovaţie in cadrul limbii romane pentru studenţii străini. Verbul; Ana Vrăjitoru, Articolul definirii in portugheză şi romană. Analiză pe baza erorilor comise de vorbitorii portughezi in limba romană scrisă; Felicia Vranceanu, Modalităţi de realizare a coeziunii sintactice in Codul Penal de la 1865; III. Istorie literară: Simona Antofi, Profesorul Dan Mănucă – profilul unui cărturar; Şerban Axinte, Verosimilitatea fantasticului. Elemente de poetică a romanului in opera lui Mircea Cărtărescu; Sergiu Cogut, Supraficţiunea lui Raymond Federman ca oportunitate de recuperare a autenticităţii vieţii; Ioan Dănilă, Recurs la adevărul ştiinţific – Giorge Pascu; Lia Faur, Oglinzile infidele. Camil Petrescu recitit din perspectiva teoriilor corporalităţii; Ilinca Ilian, Călătoriile scriitorilor romani in Cuba socialistă; Emanuela Ilie, Valorificări ale corpului feminin in studiile de gen; Mihaela Mudure, Elena Cuza: de la corespondenţă la ficţiune; Maricica Munteanu, Reprezentări geoculturale ale Moldovei. „Localismul” specificului national; Anca Ursa, Jocurile imaginarului in jurnalele lui Mircea Cărtărescu; IV. Cultură şi identitate romanească: Astrid Cambose, Fonduri arhivistice inedite: răspunsurile la Chestionarul lingvistic B.P. Hasdeu; Florin Cioban, Literatura – element esenţial in păstrarea identităţii romanilor din Ungaria; Eugenia Dima, O traducere romanească inedită despre asediul Vienei din 1683; Olesea Girlea, Avatarurile diavolului in proverbe şi zicători; Ioana Repciuc, A New Perspective on the Old Documents Concerning the Analysis of Animal Folk Masquerade

Ofelia Ichim (n. 1962, Suceava) este cercetător științific gr. I dr. la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, Departamentul de istorie literară. Doctor în filologie din anul 2000, cu teza Structuri mitice şi viziune autenticistă în romanele lui Mircea Eliade. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (ed. I şi ed. II). Domenii de interes: istoria literaturii române, literatură comparată, teorie literară, literatura din diaspora, rezultate culturale ale migraţiei. Directorul revistei academice „Philologica Jassyensia”. A publicat articole de istorie literară, studiul mentalităţilor, interviuri cu romanişti şi românişti. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat Tradiţie/inovaţie – identitate/alteritate: paradigme în evoluţia limbii şi culturii române (coordonator şi editor în colaborare), 2013; Cultură şi identitate românească. Tendinţe actuale şi reflectarea lor în diaspora (coordonator şi editor în colaborare), 2013. A publicat la alte edituri volumele de autor: Pădurea interzisă. Mit şi autenticitate în romanele lui Mircea Eliade, Iaşi, 2001; Între Eros, Solitudine şi Brahms. Motive literare în proza lui Anton Holban, Iaşi, 2003. A mai publicat 14 volume (editor).
Luminiţa Botoşineanu (n. 1969, Ilva Mare, Bistrița-Năsăud) este cercetător științific gr. I, doctor în filologie din 2003. Este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în 1994. Din 2002, membru al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, în cadrul Departamentului de dialectologie şi sociolingvistică. Coautor la tema fundamentală Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Activitate de cercetare în cinci proiecte din afara IFRI, ca membru în echipa de cercetare. Membru în comisii de doctorat începând din 2010. A publicat un volum de autor; este coautor la şase volume; a publicat o ediţie în colaborare; a tradus două volume; a îngrijit 12 volume, în colaborare. A publicat studii, articole, recenzii pe teme de dialectologie românească şi generală, socio- şi psiholingvistică, pragmaligvistică, fonetica limbii române şi fonetică generală în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.
Daniela Butnaru (n. 1973, Botoşani) este cercetător științific gr. II dr. la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, în cadrul Departamentului de toponimie. Este absolventă a Facultăţii de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; a obţinut diploma de doctor în filologie în urma susţinerii, în cadrul aceleiaşi instituţii, a tezei Toponimia bazinului hidrografic al Neamţului. A scris articole şi cărţi (în calitate de autor sau coautor), a susţinut comunicări la manifestări ştiinţifice în domeniul filologiei (onomastică, lexicologie, istoria limbii române, sociolingvistică). Este coautor la unul dintre proiectele prioritare ale Academiei Române, Micul dicţionar toponimic al Moldovei (structural şi etimologic), din care a fost deja publicat un prim volum.
Marius-Radu Clim (n. 1979, Pașcani) este cercetător științific gr. II dr. la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, Departamentul de lexicologie-lexicografie. Doctor în filologie din anul 2011, cu teza Neologismul în lexicografia românească. Coautor şi revizor la tema fundamentală: DLR. Dicţionarul limbii române. Serie nouă şi la tema prioritară CLRE, Corpus lexicografic românesc electronic, aliniat la nivel de intrare. A publicat studii, articole, recenzii pe teme de lingvistică, filologie, lexicografie, lexicologie, lingvistică computaţională, digitizarea dicţionarelor româneşti, în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Redactor al revistei academice „Philologica Jassyensia”. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat Neologismul în lexicografia românească (2012) şi a editat (în colaborare) Cultură şi identitate românească. Tendinţe actuale şi reflectarea lor în diaspora (2013); Proceedings of the 9th International Conference „Linguistic resources and tools for processing of the Romanian language” (16–17 mai 2013, Iaşi) (2013).
Veronica Olariu (n. 1974, Mărculeşti, Rep. Moldova) este cercetător științific gr. III dr. în cadrul Departamentului de dialectologie şi sociolingvistică al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Filiala Iaşi a Academiei Române; membru în echipa de redactare a Noului Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, proiect fundamental al Academiei Române, realizat în colaborare cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Membru în echipele de cercetare ale proiectelor „Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei” şi „Migraţie şi identitate în spaţiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”.