Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Ideea europeană în filosofia românească (III)

Ștefan Afloroaei, George Bondor (coordonatori)

Data apariției: 15.12.2020

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Filosofie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-606-714-613-4

Nr. pagini: 310

Format: 13 x 20 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Apărute în 2005 și 2006, ca numere speciale ale revistei Hermeneia, primele două volume ale seriei cu titlul Ideea europeană în filosofia românească, coordonate de Ștefan Afloroaei, au investigat teme precum ideea europeană în orizontul propriei culturi, ideea europeană în diaspora sau situaţia recentă a filosofiei românești. Volumul de faţă, cel de-al treilea, care continuă această serie, explorează probleme cum ar fi modele și tradiții occidentale în filosofia românească, identitate și diferență culturală sau receptarea gândirii europene în filosofia românească. Filosofii români analizați sunt Dimitrie Cantemir, Camil Petrescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre Botezatu, Eugeniu Coșeriu, Gabriel Liiceanu. Sunt investigate modalități de receptare, uneori critică, a unor gânditori precum Maxim Mărturisitorul, Jan Baptista van Helmont, G.W.F. Hegel, Friedrich Nietzsche, Alfred Tarski și Wilbur Marshall Urban. Nu în ultimul rând, ideea europeană este tematizată în ipostaza ei artistică (reprezentările cu titlul Răpirea Europei), dar și sub forma diferențelor dintre spiritualitatea răsăriteană și cea apuseană, ambele prezente în cultura filosofică românească.

Cuvânt înainte (Ștefan Afloroaei, George Bondor);
Tradiții și modele occidentale în filosofia românească:
Ștefan Afloroaei, Dimitrie Cantemir. Mize ale gândirii filosofice timpurii;
Anton Adămuț, Despre un fel anume de obiectivare a gândirii concrete;
Gerard Stan, Petre Botezatu şi cercetările asupra adevărului din epistemologia europeană; Cristinel Munteanu, Influența filosofică a lui W.M. Urban asupra concepției hermeneutice coșeriene;
Identitate și diferență culturală:
George Bondor, Exilul metafizic și identitatea vidă. Ultimele manuscrise românești ale lui Cioran;
Corneliu Bîlbă, Modelul cultural european: o formă de arheologie discursivă;
Petru Bejan, Răpirea Europei – mit, simbol, interpretare;
Dan Chițoiu, Apus versus Răsărit: sensuri și mode în filosofia românească;
Receptarea gândirii europene în filosofia românească:
Florin Crîșmăreanu, Receptarea scrierilor maximiene în cultura română. Ediții și traduceri;
Ioan Alexandru Tofan, Cine îl mai citeşte pe Hegel? Receptarea lui Hegel în cultura română după 1990;
Liviu Costin, Scandalul afectelor ecstatice. Gabriel Liiceanu, teoria tragicului și lectura „Nașterii tragediei”;

Ștefan Afloroaei (n. 1952) este profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Departamentul de Filosofie. Membru corespondent al Academiei Române. Susţine prelegeri de Hermeneutică filosofică, Ideea europeană, Hermeneutică radical şi Teorii ale interpretării. Director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie Practică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, coordonează întâlnirile periodice ale Centrului de Cercetări Interdisciplinare în Ştiinţă, Filosofie şi Teologie. Face parte din colegiul de redacţie al unor reviste: Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, Analele ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (secţiunea Filosofie), Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science, META. Research on Hermeneutics, Phenomenology and Practical Philosophy. Cărţi publicate: Ipostaze ale raţiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991; Întâmplare şi destin, Editura Institutul European, Iaşi, 1993; Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iaşi, 1994; Cum este posibilă filosofia în estul Europei, Editura Polirom, Iaşi, 1997; Locul metafizic al străinului (în colaborare), Editura Fundaţiei Axis, Iaşi, 2003; Metafizica noastră de toate zilele, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008; Privind altfel lumea celor absurde, Editura Humanitas, Bucureşti, 2013. Prelegeri publicate (la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi): Filosofia acţiunii şi logica discursului practic (în colaborare cu Petru Ioan), 1985; Exegeză şi interpretare în filosofie, 2003 (reeditare în 2010); Prelegeri de metafizică, 2004; Teorii ale interpretării, 2004 (reeditare în 2009); Prelegeri de hermeneutică filosofică, 2005 (reeditare în 2009); Trei interpreţi ai imaginii: Plotin, Kant şi Nietzsche (pentru Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, Universitatea din Bucureşti, 2006, variantă revăzută în 2008). Volume coordonate: Petre Botezatu. Itinerarii logico-filosofice, Editura Ankarom, Iaşi, 1996; Alternative hermeneutice (în memoria profesorului Ernest Stere), Editura Cantes, Iaşi, 1999; Limite ale interpretării, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2001; Interpretare şi ideologie, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2002; Ideea europeană în filosofia românească postbelică, I, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2005; Ideea europeană în filosofia românească postbelică, II, Editura Fundaţiei AXIS, Iaşi, 2006; Teologie, Filosofie, Ştiinţă – perspective interdisciplinare, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2013.
George Bondor (n. 1972) este profesor în cadrul Departamentului de Filosofie, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Susține prelegeri de Filosofie contemporană, Fenomenologie, Cercetări hermeneutice actuale, Exegeză și argumentare în filosofie. Membru al Societății Române de Fenomenologie, este director științific al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică al universității ieșene. Este editor fondator al revistei Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy și coordonator al colecţiei Sophia, Editura Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi. Cărți publicate: Locul metafizic al străinului (în colaborare cu Ștefan Afloroaei și Corneliu Bîlbă, Axis, 2003); Dansul măștilor. Nietzsche și filozofia interpretării (Humanitas, 2008) – Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române și premiul de debut acordat de Ziarul de Iași; Dosare metafizice. Reconstrucție hermeneutică și istorie critică (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2013). Volume coordonate: Imagine şi text (în colaborare cu Cristian Nae, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2012); Sensuri ale corpului (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2011); Adevăr hermeneutic şi locuri obscure (în colaborare cu Corneliu Bîlbă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008).