Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Historica
Historica Dagesh
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Patrimonium
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Traditio
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Revolutions. The Archeology of Change

Emanuel Grosu, Anca-Diana Bibiri, Camelia Grădinaru, Andreea Mironescu, Roxana Patraș (Editors)

Data apariției: 23.03.2018

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Studii

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-440-6

Nr. pagini: 733

Format: 17 x 24 cm.

63.00 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul reunește cele mai bune articole prezentate în cadrul conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity, ediția a IV-a, „Revoluțiile – o arheologie a schimbării”, desfășurată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pe 26-27 mai 2017. Cartea propune o sondare a conceptului de revoluție din domenii diferite, precum: teoria culturii, istorie, sociologie, psihologie, științele politice, științele comunicării, științe economice, literatură și arte.

I. PRELEGERI ÎN PLEN:Panegiric pentru două revoluţii batjocorite: Revoluţia Democratică Rusă din februarie 1917 şi Revoluţia Română din decembrie 1989, Adrian Niculescu; Suplimentul de suflet, persoana carismatică și declanșarea revoluţiilor, Wilhelm Dancă; II. IDEOLOGII ALE SCHIMBĂRII. CVASITEORII ALE REVOLUŢIEI: Why Liberation Is Not Enough: Hannah Arendt’s Thoughts on Revolution, Cristiana Budac; Fraţi, surori, părinţi indezirabili: revoluţiile secolului al XIX-lea interpretate ca paricid, Constantina Raveca Buleu; The Romanian Gay Revolution. A Conceptual and Discursive Approach, Mihaela Duma; Thomas Hobbes [1588-1679] – ideologul „din umbră” al Revoluţiei Engleze, Marius Dumitrescu; Alienation and Revolution. Karl Marx’s Perspective, Rariţa Mihail; Perspective istorice și istoriografice asupra raporturilor dintre revoluţie și violenţă, Toader Nicoară; Edward W. Said: the Policy and Politics of Resistance, Sorina Postolea; From Reform to Revolution and Back: Kang Youwei’s Great Harmony and Mao Zedong’s Great Leap Forward, Roxana Rîbu; Popular Sovereignty and Proto-Constitutionalism during the French Wars of Religion: a Failed Revolution, Andrei-Constantin Sălăvăstru; III. SPIRITE ALE REVOLUŢIEI ÎN CULTURĂ: RELIGIOZITATE ȘI CIVISM: Modificarea calendarului: o revoluţie fără sfârșit, Florin Crîșmăreanu; Sfinţenia ca exigenţă a transcendenţei: un modus vivendi revoluţionar. Ad Diognetum, Emanuel Grosu; O perspectivă catolico-franciscană despre revoluţionara descoperire a lui Darwin: de la polemici la dialog și contemplaţie, Adrian Măgdici; Clement din Alexandria și polemica antipăgână din secolul al II-lea: tradiţie, continuitate, evoluţii, Constantin-Ionuţ Mihai; Comunicarea adevărului revelat – revoluţia continuă a comunicării, Constantin Necula; Reinterpretarea „răzvrătirii” în Septuaginta. Cazul verbului παραπικραίνειν, Constantin Răchită; IV. MULTILINGVISM, GLOBALIZARE ȘI ÎNVĂŢARE CONTINUĂ: Opportunités d’evolution professionnelle: du langage superieur (scientifique) vers un langage inferieur (de specialité), Vitalina Băhneanu; Educaţia permanentă în contextul contemporaneităţii, Ina Ionașcu; Noi tendinţe în dezvoltarea competenţelor lingvistice, Mariana Niţă; Diferenţierea în predare şi învăţare (Differentiation in Teaching and Learning), Daniela Pascaru; The Rise of ESP. Challenges and Changes, Galina Pleşca; Consecinţele bilingvismului unilateral în limba română din Basarabia, Carolina Popuşoi; De la competenţa lingvistică la competenţa pragmatică. O abordare didactică în interpretare, Ina Sîtnic; Descifrarea sensurilor atribuite termenilor competenţă şi competenţă de comunicare/comunicare profesională, Angela Tulei; V. MASS-MEDIA: TROPII ȘI METAFORELE REVOLUŢIEIȘ: Ambiguity versus Precision: the Use of Euphemisms in Diplomatic Discourse Galina Bobeică; L’événement et la forme événementielle de l’existence du monde, Anne Bondarenco; L’implicite comme stratégie discursive dans la communication politique médiatique, Angela Grădinaru; Linguistic Globalization and Anglicisation, Tamara Matei; Efecte ale intertextualităţii în editoriale sub impactul globalizării, Nina Roșcovan, Ludmila Zbanţ; VI. IDEOLOGII ȘI ESTETICI ÎN SERVICIUL REVOLUŢIEI: Caracterul revoluţionar al poeziei lui Mircea Ivănescu, Laura Alexandra Botușan; Modern Trends that Revolutionize Children’s Literature, Carina-Ionela Brânzilă; Influenţa politicului în evoluţia benzii desenate din România, Lia Faur; Reprezentări anarhetipale ale diavolului în proză, Olesea Gîrlea; Henrik Ibsen’s “Revolutionary” Afterlife. The Reception of Henrik Ibsen’s Work in Romania in the Decade 2006-2016, Crina Leon; Avangarda ca revoluţie în studiile literare românești, Emanuel Modoc; Revoluţii urbane, contrarevoluţii periferice. Reprezentări ale provinciei în literatura grupării de la Viața Românească, Maricica Munteanu; VII. MEMORIA REVOLUŢIILOR ȘI A VIOLENŢEI COLECTIVE: Răscoala ca revoluţie literară. 1907 în romanele românești interbelice și postbelice, Cosmin Borza; Imagini ale Revoluţiei Ruse de la 1905 în jurnalul unei expediţii automobilistice românești, Liliana Burlacu; Proiecţii asupra spaţiului concentraţionar în Eu și lumea de Alexei Marinat, Svetlana Melnic; Au amintirile gen? Memoria violenţei etnice la Varujan Vosganian și Elif Shafak, Andreea Mironescu; Expressions of the French Revolution in Cinematography. A Comparative Analysis among the Hollywood, French, and Foreign Approaches, Maria Mirabela Paraschiv; Anacronisme ale mentalului colectiv în discursul polifonic din Muzeul capitulării necondiţionate de Dubravka Ugrešić, Iulia Stăcescu; VIII. CORPUL ȘI SCENA SOCIALĂ: Societatea performanţei și noile revoluţii ale corpului, Nina Corcinschi; Moda: fenomen socio-cultural perpetuu revoluţionar. Aplicaţie: Standardele vestimentare în Europa Occidentală, secolele XVI-XVII, Ana Hriscu; O altfel de revoluţie. Corpul feminin, şocurile (pre)maternităţii şi reflectările lor literare, Emanuela Ilie; Thinking Clothing as a Means to Imagine Social Change. How the Futurist Art Movement Challenged Fashion and Politics?, Edith Lázar; Everyday Revolution: Art as Autism Therapy, Loredana Netedu; O revoluţie a imaginii în arta modernă: de la suflet la corp, Cristina Talpan; IX. ACTORI, SPECTATORI ȘI REGIZORI: MOBILIZAREA COMUNITĂŢILOR ÎN SPRIJINUL SCHIMBĂRII: De la robie la libertate. Spectatori, actori și regizori în Mișcarea Aboliţionistă Română, Laura Claudia Cracană; The Prison and the Ethics of Punishment, Oana-Roxana Pavel; Femeile în Mișcarea Olimpică – revoluţie sau evoluţie a societăţii postmoderne?, Oana Rusu; The Women’s Education as an “Act of Identity Survival” in Romania, at the End of the 19th Century, Magda-Elena Samoilă; X. ACTUALITATEA REVOLUŢIEI: SOCIETATE CIVILĂ ȘI SECURITATE NAŢIONALĂ: Primăvara Arabă. De la revoluţie la revoltă, Cornel Andrei Crișan; Individ, grup etnic și securitate naţională – o perspectivă construcţionistă, Tiberiu Ilie; Understanding Islamic Fundamentalism: A Matter of Sociology, Stefano Scarcella Prandstraller; Societatea civilă, autoritatea publică şi revoluţia, Cătălina Szekely; Human Security, a Necessary Shift in Security Studies, Bogdan Ştefanachi; The Arabic Term al-thawra in Islam. Modern Political Implications, Christian Tămaș; XI. REVOLUŢII ȘI EXTREME:Programul revoluţionar comunist în spaţiul basarabean, Lia Botnari; Perspective asupra proiectului ideologic al revoluţiei naţionale în gândirea legionară, Răzvan Ciobanu; Revoluţia culturală în România în primul deceniu comunist, Mihai Teodor Nicoară; Proletcultismul ca forma mentis în romanele anilor ’50-’60 din Basarabia, Diana Vrabie; XII. REVOLUŢIE ȘI ECONOMIE:Effects of the Syrian Conflict on the Turkish Economy, Sertaç Hopoglu, Serkan Kunu, Hakan Irak; Relationship Between “Burnout” and “Intention to Quit” the Organization: the Case of Employees Working with Dangerous Substances, Mehmet Selman Kobanoğlu, Selen Uygungil; The Effect of Positive Psychological Capital on Entrepreneurship Tendency: a Study of University Students, Selen Uygungil, Mehmet Selman Kobanoğlu; XIII. PROVOCĂRILE INTERNETULUI: REVOLUŢIE LINGVISTICĂ, COGNITIVĂ ȘI COMUNICAŢIONALĂ:Comprehensiunea ca sens suspendat și limbajul social-media ca involuţie a spiritului. Polemici amiabile la marginea înţelesului, Manuela Teodora Balaşca-Mihoci; Literatura ergodică: „revoluţie” tipografică sau narativă?, Irina Breahnă; Limbajul tinerilor în mediul reţelelor sociale, Carmen-Valentina Candale; Mutaţiile culturale și paradigma vecinătăţii în societatea contemporană, Horia-Costin Chiriac; „Destabilizarea” nostalgiei prin noile mijloace de comunicare, Camelia Grădinaru; Revolutionizing the Relationship with the Patient: Social Media and Its Implications in Health Care, Laura Ioana Leon; The Avant-garde’s Revolution of Communication – Communication Besides the Signs, Paweł Stangret; XIV. FILOSOFIE ȘI CUNOAȘTERE: REVOLUŢIA CONTINUĂ: O nouă manieră de analiză a inferenţelor mediate incomplete cu structură simplă, Vicenţiu Buzduga; Modernitatea – o perspectivă metafizică asupra a ceea ce este considerat „revoluţionar” în istoria cunoașterii știinţifice, Ion Cordoneanu; “A New Copernican Revolution” in Philosophy: Phenomenology of Life and “Heralding a New Enlightenment”, Carmen Cozma; Paradigma informaţiei, o revoluţie în neuroştiinţe, Gabriel Crumpei, Alina Gavriluţ, Maricel Agop, Irina Crumpei Tanasă; Comunicarea în masă și sfera publică – de la Kant la Habermas, Cătălin-Constantin Diaconu; Despre originea și sensul culturii într-o „nouă filosofie a naturii”, Frăguţa Zaharia

Emanuel Grosu, doctor în Filologie Clasică (din 2011), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Traduceri și ediții filologice: Anselm de Canterbury, De ce s-a făcut Dumnezeu om (Polirom, 1997); Marco Polo, Cartea lui Marco Polo, zis și Milionul, cetățean al Veneției, în care se istorisesc minunățiile lumii (Humanitas, 2004); Toma d’Aquino, Summa Theologica, I, qq. 27-34 (Polirom, 2009); Paulus Diaconus, Istoria longobarzilor (Polirom, 2011); Toma d’Aquino, Summa Theologica, III, qq. 51-60 (Polirom, 2016). Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Andreea Mironescu, doctor în Filologie (din 2012), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Afacerea clasicilor. Paul Zarifopol și critica modernității, 2014. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Între 2014 și 2015 a fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, cu un proiect despre relația dintre literatură și memoria culturală în România postcomunistă.
Anca-Diana Bibiri, doctor în Filologie (din 2009), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este autoare sau coautoare a unor articole prezentate în cadrul unor conferințe naționale sau internaționele (Helsinki, Grenoble, Berlin, Paris), membră a Societății Române de Dialectologie și a EUROPHRAS. Cercetător în cadrul proiectelor AMPROM – Atlasul Multimedia Prozodic al Limbii Române și AMPER – L’Atlas Multimédia Prosodique de L’Espace Roman. Între 2010 și 2013 a fost cercetător postdoctoral în domeniul Lingvistică, cu un proiect despre intonația din regiunea Crișanei. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Camelia Grădinaru, doctor în Filosofie (din 2008), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Discursul filosofic postmodern. Cazul Baudrillard, 2010. A publicat capitole în volume colective în România și în străinătate (Franța, Polonia). Între 2010 și 2013 a fost cercetător postdoctoral în domeniul Științelor comunicării. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Roxana Patraș, doctor în Filologie (din 2012), este cercetător în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Cărți publicate: Cântece dinaintea decadenței. A.C. Swinburne și declinul Occidentului (2013); Oratorie politică românească, vol. I-III, 2016. Între 2014 și 2015 a fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași, cu un proiect despre oratoria politică românească. Coeditor al volumelor conferinței Perspectives in Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).