Descriere
Sumar
Despre autori
Prezenta ediție a Evangheliei tipărite de Antim Ivireanul în 1697, însoţită de un studiu filologic şi unul lingvistic, prezintă cititorului actual un text de indiscutabilă importanţă din punct de vedere lingvistic și literar. Întrucît textul se înscrie în tradiția, începută în 1682, a evangheliarelor ce nu mai respectă – ca urmare a unei conjuncturi istorice și culturale destul de complexe – ordinea canonică răsăriteană, editarea lui științifică răspunde în egală măsură și interesului de natură teologică arătat acestui tip de literatură. Corectitudinea abordării filologie, temeinica analiză lingvistică, acuratețea interpretării faptelor lingvistice din cartea tipărită la Snagov dau măsura înaltă a unei demers filologic ce completează cunoașterea autentică și valoroasă despre cultura românească din a doua jumătate a secolului al XVII-lea.
«Antim Ivireanul (aprox. 1650-1715) a fost unul dintre oamenii pe care îi putem numi cu seninătate providențiali pentru istoria Bisericii și a culturii românești. Purtînd toate darurile cu care Providența poate înzestra un muritor, tînărul georgian a reușit, într o viață zbuciumată și destul de scurtă, să ajungă unul dintre cei mai rafinați mînuitori ai limbii neamului care l a adăpostit și l a ridicat pînă la treapta de mitropolit al Țării Românești (1708 1715). Impozanta sa operă (cca 65 de unități bibliografice!), formată din ediții de texte biblice, traduceri, predici originale, comentarii patristice, cărți de edificare spirituală și, mai ales, masivul corpus al cărților de slujbă în limba română (Liturghier, Evangheliar, Psaltire, Octoih, Evhologhion, Catavasier etc., uneori în mai multe ediții), este însă departe de a fi evaluată și valorificată din punct de vedere științific. De aceea, inițiativa cercetătoarelor Roxana Vieru și Adina Chirilă, cunoscute deja în lumea specialiștilor prin numeroasele și consistentele lor contribuții filologice la o mai bună cunoaștere a vechilor texte românești, este mai mult decât binevenită. Evangheliarul este una dintre cărțile de bază întrebuințate în Biserică. Ediția doamnelor Vieru și Chirilă se adaugă, astfel, unei bune ediții critice a Liturghierului (Tîrgoviște, 1713), alcătuită de dna Alina Camil și tipărită, în anul 2015, la Editura Basilica a Patriarhiei Române, oferind astfel tuturor celor interesați accesul la texte românești esențiale, editate cu grijă și competență.» (Eugen Munteanu)
Studiul filologic;
Studiu lingvistic:
Fonetica;
Morfologia:
Substantivul:
Declinarea;
Genul;
Numărul;
Cazul;
Adjectivul;
Numeralul;
Pronumele:
Pronumele personal propriu zis;
Pronumele reflexiv;
Pronumele şi adjectivele posesive;
Pronumele şi adjectivele de întărire;
Pronumele şi adjectivele relative şi interogative;
Pronumele şi adjectivele demonstrative;
Pronumele şi adjectivele nehotărîte;
Pronumele şi adjectivele negative;
Verbul:
Conjugarea;
Diateza;
Moduri şi timpuri:
Indicativ şi conjunctiv prezent;
Imperfectul;
Perfectul compus;
Perfectul simplu;
Mai mult ca perfectul;
Viitorul I;
Conjunctivul;
Condiţional optativ;
Imperativ;
Participiul;
Gerunziu;
Adverbul;
Prepoziţia;
Conjuncţia;
Lexicul;
Notă asupra ediției;
Textul;
Anexe;
Facsimile;
Bibliografie;
Indice
Roxana Vieru (n. 1980, Iaşi) este lector universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domeniile de interes sînt: lingvistică generală, istoria limbii, pragmatică lingvistică, onomasiologie. A mai publicat: Studiu lingvistic asupra Paliei de la Orăștie (volum de autor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015); Corpus de limbă română vorbită actuală, Limba română vorbită actuală. Studiu lingvistic aplicat, Corpus de limbă română vorbită actuală nedialectală (capitole din volume); Al. Philippide, Originea românilor (2 vol., Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014, 2016) (ediţie de text), Iuliu Zanne, Proverbele românilor – ediţie de text , cu 3 volume din ediţia Princeps editate şi restul de 5 – coordonate. A transcris sau/şi revizuit transcrieri ale unor texte vechi româneşti pentru un Corpus electronic al textelor românești vechi (1521-1640): Alexandria, Apostolul (Coresi), Întrebare creştinească (Coresi), Pravila (Coresi), Tetraevanghel (Coresi), Cronica universală (Mihail Moxa), Cuvînt pentru curăţie, Documente româneşti, Evangheliarul de la Sibiu, Floarea darurilor, Glosele Bogdan, Tatăl nostru (Luca Stroici), Molitvenic şi Viaţa lui Grigorie Decapolitul, Pravila de la Govora, Predica lui Toader din Calafendeşti, Psaltirea Hurmuzaki, Psaltirea Voroneţeană. A tradus cartea lui Federico Garlanda The Philosophy of Words. A Popular Introduction to the Science of Language (rom. Filosofia cuvintelor. Introducere în ştiinţele limbii, pe înţelesul tuturor, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020).
Adina Chirilă (n. 1978, Timișoara) este conferențiar universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Studii Românești. Domeniile de interes sînt: lingvistică generală, lingvistică diacronică, filologie, textologie. A mai publicat Limba scrierilor lui Antim Ivireanul. Fonetica. Morfologia (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2014) și Proiectul cultural al mitropolitului Antim Ivireanul (cărți de autor). Pentru realizarea Corpusului electronic al textelor românești vechi (1621-1640) a transcris Coresi, Carte cu învăţătură, Evangheliarul de la Londra (Tetraevangheliarul lui Radu de la Mănicești), Pravila aleasă a lui Eustratievici, Pravila ritorului Lucaci. În ultimii ani a tradus în colaborare, a publicat și a editat lucrări de istorie a ideilor și a științei, printre care Alfred Loisy, Sacrficiul. Eseu diacronic, și Eva Jablonka, Marion J. Lamb, Patru dimensiuni ale evoluției. Variație genetică, epigenetică, simbolică și culturală. În și prin toate acestea încearcă să ajungă la adevărul conținut de fapte, prețuind în știință observația, dovada și raționamentul.
