Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Rezultatele căutării pentru "ultimele aparitii" /

Autonomia Bucovinei (1848-1861). Studiu şi documente

Mihai-Ştefan Ceauşu, Ion Lihaciu

stoc epuizat

Data apariției: 08.06.2021

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Documenta

ISBN: 978-606-714-627-1

Nr. pagini: 374

Format: 17 x 24 cm.

26.00 LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Studiul şi documentele inedite cuprinse în volum oglindesc lupta dusă de mişcarea naţională românească, vreme de peste un deceniu, pentru obţinerea autonomiei Bucovinei, prin desprinderea sa de Galiţia poloneză, în care fusese încorporată prin ordinul împăratului Iosif al II-lea, în 1786, şi constituirea într-o provincie autonomă a Imperiului Austriei, cu titlul de ducat. Documentele cuprinse în volum sunt în mare parte necunoscute istoricilor români şi ele provin din fondul de arhivă al Ministerului de interne de la Viena sau din actele Guvernământului Bucovinei, păstrate la Arhivele Naţionale Bucureşti.

I. Cuvânt înainte; II. Autonomia provincială a Bucovinei între deziderat şi realizare. Studiu de caz; III. Documente / Dokumente:
1. 1848, iunie, Cernăuţi. „Petiţia Ţării Bucovina” iscălită de cei mai de vază locuitori, prin care se solicită, între altele, desprinderea de Galiţia şi acordarea autonomiei provinciale. / < 1848, Juni, Czernowitz>. Die von den achtbarsten Einwohnern unterzeichnete Bukowiner Landespetition, in welcher, unter anderem, die Trennung von Galizien und die Gewährung der Provinzautonomie gefordert wird.
2. 1848, iulie 3, Cernăuţi. Raportul şefului Administraţiei Bucovinei, Gheorghe Isăcescul, către Prezidiul provinciei Galiţia referitor la cele 12 puncte din „Petiţia Ţării”. / 1848, 3. Juli, Czernowitz. Bericht des Bukowiner Kreishauptmanns, Georg von Issetscheskul, an das Galizische Landespräsidium mit Bezug auf die 12 Punkte der Landespetition.
3. 1848, iulie 14, Lemberg. Raportul viceguvernatorului Galiţiei, Agenor Romuald Goluchowski, către ministrul de interne, Doblhoff, referitor la doleanţele cuprinse în „Petiţia Ţării”. / 1848, 14. Juli, Lemberg. Bericht des Statthalters von Galizien, Agenor Romuald Goluchowski, an den Innenminister Doblhoff bezüglich der Forderungen welche die Landespetition enthält.
4. 1848, august 1, Viena. Nota Ministerului de Interne de la Viena către Guvernământul Galiţiei referitoare la cerinţele din „Petiţia Bucovinei”. / 1848, 1. August, Wien. Die Note des Wiener Innenministeriums an die Statthalterei Galiziens mit Bezug auf die Forderungen aus der Bukowinerpetition.
5. 1848, Viena. Motivarea revendicărilor solicitate în „Petiţia Ţării” înaintată de bucovineni împăratului. / 1848, Wien. Begründung der Forderungen aus der Landespetition, welche seitens der Bukowiner an den Kaiser gerichtet wurde.
6. 1849, februarie 9, Kremsier. Promemoriu la „Petiţia Ţării” , din iunie 1848, prezentat Parlamentului Constituant de o deputăţie în frunte cu episcopul ortodox Eugenie Hacman, prin care se argumentează necesitatea desprinderii Bucovinei de Galiţia şi constituirea sa într-o provincie autonomă. / 1849, 9. Februar, Kremsier. Promemoria zur Landespetition vom Juni 1848, die dem Konstitutionellen Reichstag von einer unter der Leitung des orthodoxen Bischofs Eugenie Hacman stehenden Deputation präsentiert wurde, in welcher die Notwendigkeit der Trennung der Bukowina von Galizien und die Stiftung der Bukowina als eigenes Kronland begründet wird.
7. 1849, martie 4, Olmütz. Extras din Constituţia Imperiului Austriei, prin care ducatul Bucovina este recunoscut ca provincie imperială autonomă. / 1849, 4. März, Olmütz. Auszug aus der Verfassung des Kaiserreichs Österreich in welcher das Herzogtum Bukowina als eine autonome Provinz anerkannt wird.
8. 1849, martie 13, Viena. Ordinul Ministerului de Interne de la Viena privitor la înfiinţarea autorităţilor administrative ale ducatului Bucovina. / 1849, 13. März, Wien. Erlaß des Innenministeriums in Wien bezüglich der Gründung von eigenen Verwaltungsbehörden im Herzogtum Bukowina.
9. 1849, august 2, Cernăuţi. Raportul lui Eduard Bach privitor la proiectul Constituţiei provinciale şi al Legii electorale pentru ducatul Bucovinei. / 1849, 2. August, Czernowitz. Der Bericht von Eduard Bach über den Entwurf der Landesverfassung und des Wahlgesetzes für das Herzogtum Bukowina.
10. 1849, . Extras din proiectul Constituţiei provinciale a ducatului Bucovinei. / 1849, . Auszug aus dem Entwurf der Landesverfassung für das Herzogtum Bukowina.
11. 1850, septembrie 4, Viena. Propunerea Ministerului de Interne de la Viena, sancţionată de împăratul Franz Joseph, de reorganizare politico-administrativă a Bucovinei. / 1850, 4. September, Wien. Vorschlag des Innenministeriums in Wien, welcher vom Kaiser Franz Joseph sanktioniert wurde, betreffs der politisch-administrativen Reorganisation der Bukowina.
12. 1856, ianuarie 27, Cernăuţi. Raportul guvernatorului Schmück privitor la viitoarea ţinută de gală şi de campanie a membrilor Dietei, precum şi la modul de alcătuire a stemei Bucovinei. / 1856, 27. Januar, Czernowitz. Bericht des Landespräsidenten Schmück über die zukünftige Gala- und Campagneuniform der Mitglieder der Landesvertretung, als auch über die Zusammensetzung des Bukowiner Landeswappens.
13. 1860, martie. Memoriul adresat împăratului de mai mulţi locuitori referitor la păstrarea autonomiei provinciale a Bucovinei. / 1860, . Memorandum mehrerer Einwohner an den Kaiser betreffs der Beibehaltung der Provinzautonomie der Bukowina.
14. 1860, aprilie 1, Viena. Theil transmite Ministerului de Interne, din ordinul împăratului, memoriul locuitorilor Bucovinei, spre rezolvare. / 1860, 1. April, Wien. Auf Anordnung des Kaisers sendet Theil die Bittschrift der Einwohner der Bukowina an das Innenministerium zur Klärung.
15. 1860, mai 17, Cernăuți. Memoriul adresat împăratului de Wilhelm Alth şi Andreas Mikulitsch, în numele Camerei de Comerţ şi Industrie din Cernăuţi, prin care solicită păstrarea autonomiei Bucovinei. / 1860, 17. Mai, Czernowitz. Das von Wilhelm Alth und Andreas Mikulitsch im Namen der Industrie- und Handelskammer aus Czernowitz an den Kaiser adressierte Memorandum über die Erhaltung der Autonomie der Bukowina.
16. 1860, noiembrie 10, Cernăuţi. Memoriul adresat împăratului de Eudoxiu Hurmuzaki, Wilhelm Alth şi numeroşi alţi bucovineni, prin care se solicită redobândirea autonomiei provinciei. / 1860, 10. November, Czernowitz. Das von Eudoxiu Hurmuzaki, Wilhelm Alth und vielen anderen Bukowinern an den Kaiser adressierte Memorandum, in dem sie die Wiedererlangung der Provinzautonomie beantragen.
17. 1860, decembrie 24, Cernăuţi. Petiţia bucovinenilor înaintată împăratului Franz Joseph, iscălită de 250 de locuitori din toate clasele sociale, prin care se argumentează necesitatea redobândirii autonomiei provinciale şi a despărţirii de Galiţia. / 1860, 24. Dezember, Czernowitz. Petition der Bukowiner an Kaiser Franz Joseph, welche von 250 Einwohnern aus allen sozialen Schichten unterzeichnet wurde, in welcher sie für die Notwendigkeit der Wiedererlangung der provinziellen Autonomie und die Trennung von Galizien argumentieren.
18. 1860, decembrie 24. Promemoriul delegaţiei Bucovinei adresat şefului guvernului imperial din Viena, în problema redobândirii autonomiei provinciale. / <1860, 24. Dezember>. Promemoria der Bukowiner Deputation an das Oberhaupt der kaiserlichen Regierung in Wien betreffs der Wiedererlangung der Provinzautonomie.
19. 1860, decembrie 24, Cernăuţi. Adresa deputăției Bucovinei către ministrul Schmerling prin care se solicită redobândirea autonomiei provinciale. / 1860, 24. De-zember, Czernowitz. Das Schreiben der Bukowiner Deputation an den Minister Schmerling, in welcher die Wiedererlangung der Provinzautonomie beantragt wird.
20. 1860, decembrie 27, Cernăuţi. Raportul căpitanului ținutal Miculi către Ministerul de Interne, privitor la ţinerea unei adunări în Cernăuţi, pe tema noii petiţii întocmite de Eudoxiu Hurmuzaki în chestiunea autonomiei Bucovinei. / 1860, 27. Dezember, Czernowitz. Bericht des Landeshauptmanns Mikuli an das Innenministerium, bezüglich der Abhaltung einer Versammlung in Czernowitz zum Thema der neuen von Eudoxiu Hurmuzaki angefertigten Bittschrift betreffs der Autonomie der Bukowina.
21. 1860, decembrie 28, Cernăuţi. Adresă a Camerei de Comerţ şi Industrie din Cernăuţi către Anton von Schmerling, prin care-l felicită pentru numirea sa ca ministru şi îi solicită sprijinul pentru redobândirea autonomiei Bucovinei. / 1860, 28. De¬zember, Czernowitz. Das Schreiben der Industrie- und Handelskammer aus Czernowitz an Anton von Schmerling, in welcher dieser für seine Ernennung zum Minister gewürdigt wird und er um Unterstützung für die Wiedererlangung der Autonomie gebeten wird.
22. 1860, decembrie 31, Lemberg. Nota viceguvernatorului Galiţiei privitoare la intenţia bucovinenilor de a trimite o deputăţie la Viena în chestiunea autonomei provinciale. / 1860, 31. Dezember, Lemberg. Die Note des stellvertretenden Statthalters von Galizien betreffs der Absicht der Bukowiner, eine Deputation zur Frage der provinziellen Autonomie nach Wien zu senden.
23. 1861, ianuarie 4, Viena. Johann Bernhard conte von Rechberg transmite ministrului Schmerling o cerere adresată împăratului de către mai multe instituţii şi locuitori din Bucovina în chestiunea autonomiei. / 1861, 4. Januar, Wien. Johann Bernhard Graf von Rechberg übermittelt dem Minister Schmerling eine Bittschrift betreffs der Autonomie, welche seitens verschiedener Institutionen und Einwohner aus der Bukowina an den Kaiser gerichtet wurde. 24. 1861, ianuarie 6, Viena. Schmerling îi mulţumeşte preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucovinei pentru felicitările adresate şi-l asigură de sprijinul său în problema autonomiei provinciale. / 1861, 6. Januar, Wien. Schmerling dankt dem Präsidenten der Bukowiner Industrie- und Handelskammer für die an ihn gerichteten Glückwünsche und versichert ihm seine Unterstützung in der Frage der provinziellen Autonomie.
25. 1861, ianuarie 23, Viena. Cererea adresată lui Schmerling de Eudoxiu Hurmuzaki, în numele deputăţiei bucovinene, pentru o audienţă la împărat în chestiunea autonomiei. / 1861, 23. Januar, Wien. Das Gesuch von Eudoxiu Hurmuzaki im Namen der Bukowiner Deputation an Schmerling, in welchem er in der Frage der Autonomie um eine Audienz beim Kaiser bittet.
26. 1861, februarie 18, Cernăuţi. Raportul lui Miculi către Ministerul de Interne prin care-l denigrează pe Hurmuzaki, dar şi deputăţia bucovineană trimisă la Viena, atacând totodată şi broşura „Chemarea la emancipare a Bucovinei”, distribuită în număr mare în provincie. / 1861, 18. Februar, Czernowitz. Bericht des Landeshauptmanns Mikuli an das Innenministerium, in welchem er Hurmuzaki und die nach Wien gesandte Bukowiner Deputation verleumdet und zugleich die Broschüre „Emancipationsruf der Bukowina”, die in großer Zahl in der Provinz verteilt wird, angreift.
27. 1861, februarie 26. Extras din Constituţia Imperiului Austriei şi din Legea electorală provincială pentru ducatul Bucovina. / 1861, 26. Februar. Auszug aus der Verfassung des Kaiserreichs Österreich und aus der Landtagswahlordnung für das Herzogtum Bukowina.
V. Anexe; VI. Indice de nume

Mihai-Ștefan Ceaușu (n. 1952, Rădăuți, Suceava) este cercetător științific gr. I doctor la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași al Academiei Române. Domenii de interes: istoria Bucovinei și a Monarhiei de Habsburg în secolele XVIII-XX. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat volumele: Regalitatea română. Perspective istoriografice (2018), în calitate de coordonator, împreună cu Liviu Brătescu și Simion-Alexandru Gavriş, România și statele vecine la începutul Primului Război Mondial. Viziuni, percepții, interpretări (2016), în calitate de editor, împreună cu Flavius Solomon și Andrei Cușco, și Domeniul mănăstirilor din Bucovina în secolele XIV-XVIII. Inventar de documente (2008), în calitate de editor, împreună cu Marius Chelcu.
Ion Lihaciu (n. 1972, Codlea, Braşov) este conferenţiar universitar doctor la Catedra de germanistică a Facultății de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: cultură şi civilizaţie germană în România, multiculturalitate în Monarhia Habsburgică. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat o ediție critică a cărții lui Ioan Piuariu-Molnar, Deutsch-Walachische Sprachlehre. Gramatică germano-română. Viena, 1788 (2018), în calitate de îngrijitor de ediție (studiu introductiv, traducere și note), împreună cu Ana-Maria Minuț; tot în 2018 a editat, împreună cu Andrei Corbea-Hoișie, vol. XXI din seria Contribuții ieșene de germanistică, «Toposforschung (...) im Lichte der U-topie». Literarische Er-örterungen in/aus MittelOsteuropa; în 2012 editează, împreună cu Andrei Corbea-Hoişie și Markus Winkler, Prolegomene la un dicţionar al presei de limbă germană din Bucovina istorică (1848-1940); în 2008 editează, împreună cu Andrei Corbea-Hoişie și Alexander Rubel, vol. XII din seria Contribuții ieșene de germanistică, Deutschsprachige Öffentlichkeit und Presse in Mittelost- und Südosteuropa (1848-1948), iar în anul 2007 publică, împreună cu Cătălin Constantinescu și Ana-Maria Ştefan, un Dicţionar de literatură comparată.