Descriere
Sumar
Despre autori
Indiferent de regimul opresiv ori democratic în care a subzistat, omul secolului XX a avut mereu capacitatea de a se defini evadând, de a accesa temporalităţi paralele, de a conserva în propria-i biografie poveştile altor semeni. Cu toate acestea, trecutul nostru recent ne reţine atenţia mai mult prin excesele care l-au marcat. Iar volumul de faţă nu încearcă să însenineze această perspectivă, de altfel cât se poate de justificată. Îşi doreşte totuşi să lărgească noţiunea de „istorie recentă”, extinzând-o asupra unui secol în care nu am exersat doar condiţia de victime. Având convin¬gerea că perioada în discuţie nu a fost complet confiscată de războaie şi totalitarisme nici măcar în acele spaţii unde ele s-au manifestat pregnant, proiectul de faţă vrea să „reabiliteze” cumva un veac XX ce nu dă semne că ar vrea să se încheie. Prin intermediul acestui volum tematic, ne reamintim că Marele Război a fost precedat de o Belle Epoque, iar bomba atomică de patefonul interbelic. Departe însă de melan¬coliile-kitsch şi de stereotipul „omului fără însuşiri”, cartea repune în drepturi un individ care şi-a apărat identitatea cât mai ingenios posibil, chiar şi în cele mai grele situaţii.
"În secolul XX am preferat să recreăm realul şi nu să-i fim prieteni. Apoi, dorind să
disciplinăm mapamondul şi să facem militărie cu el, unele cuvinte au fost expulzate din
dicţionare. Şi primul surghiunit pare să fi fost „compasiune”. Din acest motiv, volumul
nostru pleacă de la o întrebare simplă: am putea aborda cele întâmplate mai analitic,
citind povestea acestor decenii cu o doză suplimentară de empatie?; adică să trecem de
la istoria academic-rece, scrisă la lumina neonului, la o poveste din stradă, care să arate
cum am supravieţuit efectiv în secolul XX? Am propune, aşadar, o abordare from below,
mai preocupată de familia soldatului Ryan decât de faimoasele procente de la Ialta. Umanizând
astfel perspectiva, am pune totuşi punct secolului XX, ca să-l scutim de alte chinuri." (Coordonatorii)
Inaugurarea statuii lui I. C. Brătianu: dispute mediatice la început de secol XX (18 mai 1903) (Liviu Brătescu)
Diferitul, mereu acelaşi: stereotipuri antisemite în dosarele poliţiei române (1915-1916) (Silvioara Constantin)
Din cotidianul Marelui Război: reprezentări ale morţii colective în armata română (anul 1917) (Bianca Mărmureanu)
Evadaţi din paradis. Istoria relatărilor timpurii despre gulagul sovietic (1920-1950) (Dumitru Tucan)
„Noul”, un „vechi” puţin bolnav? Urban şi rural în romanele lui Ion Agârbiceanu (Alexandru Munteanu)
Despre lamentaţie ca formă de rememorare: imagini ale declinului în Iaşul interbelic (Mihai Chiper)
Corp şi grafică în Belle Epoque-ul revistei Jugend (1896-1905) (Silvia Marin-Barutcieff)
Femeie, călător, străin: România primilor ani ai secolului XX din perspectiva Celuilalt (1900-1914) (Nicoleta Roman)
Noi, cei din tablouri: artişti, critici şi colecţionari la începutul secolului XX (Mihaela-Lucia Ion)
Radio/Cinema Paradiso. Scriitorii şi divertismentul în interbelic (Gabriela Glăvan)
Război pe unde scurte. Anii 1940-1944 în arhivele Radiodifuziunii Române (Ionuţ Nistor)
Tranşeul ca subtext: al Doilea Război Mondial în literatură (Dana Percec)
Memoria celui de-al Doilea Război Mondial în Uniunea Sovietică: sacrificiu, victorie, cult (Gabriela Welch)
Din antropologia gesturilor prestabilite: cultul familiei Brătianu în România interbelică (Ovidiu Buruiană)
Între liturghii şi defilări: naţionalismul palingenetic al Mişcării Legionare (Mihai Chioveanu)
„Săptămâna prieteniei româno-sovietice” (1-7 noiembrie 1948): un prototip al sărbătorilor comuniste (Alexandru Aioanei)
Instalarea comunismului văzută de la tribună şi din stradă. Mobilizare şi represiune în România până la moartea lui Stalin (Adrian Cioflâncă, Adriana Radu)
Reprezentări ale belşugului în propaganda comunistă a colectivizării (Sorin Mocanu)
Simbolistica aniversărilor în anii 1965-1989: 1 Mai şi 23 August (Antonella Asandei)
„Chipuri de brigadier de pe şantierul Ana Pauker”: artiştii români în timpul regimului „democrat-popular” (Paul Nistor)
Conformism pe portativ: muzica românească în primii ani de comunism (1945-1960) (Gabriel Catalan)
Teatralizarea prezentului: dramaturgie şi propagandă în anii 1965-1989 (Cristina Preutu)
Vorbind pe întuneric. Forme ale cenzurii în teatrul românesc postbelic (Oltiţa Cîntec)
Cât adevăr ascunde ficţiunea? Istorie şi revoluţie în opera lui Camil Petrescu (Georgiana Leşu)
Istoria locală, o miniatură a istoriei naţionale? Note pe marginea „Tematicii cadru pentru muzeele judeţene de istorie” din 1985 (Gabriel Moisa)
Surprizele istoriei orale: cinemateca bucureşteană, între mitul libertăţii şi realitatea intruziunii ideologice (Ciprian Plăiaşu)
Filmul românesc în anii comunismului: surse, metode, problematizări (Aurelia Vasile)
Mitul justiţiei sociale: „filmul cu haiduci”, loc al memoriei în cultura populară est-europeană (Mihaela Grancea)
Dincolo de poveste: despre heteronormativitate în basmele Fraţilor Grimm şi în adaptările cinematografice Disney (Daniel Hanu)
Mame, gospodine şi sportive: concepţii asupra culturii fizice feminine în România primei jumătăţi a secolului XX (Bogdan Popa)
Statul şi turismul de masă în România comunistă a anilor 1950-1960 (Adelina Oana Ştefan)
Simptomatica diferenţelor sexuale în comunism (Raluca Bibiri)
Săraca femeie bogată. Idealul feminin comunist la început de drum (Ioana Cozma)
Părinţi de pus la colţ, părinţi de pus în prezidiu: şcoala şi familia în cotidianul regimului comunist din România (Cătălina Mihalache)
Romanul adolescentului punk sau Polonia anilor ’80 în rememorările actuale (Clara Popa)
„Braconarea cotidianului” şi cultura pop în România anilor ’70 (Gabriel Badea)
Sportivul şi subversivul: educaţia fizică în strategiile de imagine ale P.C.R.-ului din perioada 1921-1946 (Diego Ciobotaru)
Lumea în alb şi negru: caricatura politică în presa românească a anilor ’50 (Mara Mărginean, Andrada Fătu-Tutoveanu)
Super-eroii secolului XX: ludic, subversiune şi ideologie în universul benzilor desenate (Gelu Teampău)
Imaginarul op-art, ambientul şi vestimentaţia în secolul XX: eseu despre istoricitatea formelor (Ioana-Iulia Olaru)
Love me tender? Receptarea lui Elvis Presley în România comunistă (Tudor Roşu)
De la „Submarinul galben” la „Pasărea colibri”: muzica rock în Occident şi în România comunistă (Serinela Pintilie)
Rockul, istorie şi memorie: comparaţii, biografii, tendinţe (Ciprian Stan)
Şcoală, amintiri, imagini: clasa de la Palatul Regal (Florentina Ţone)
Pe „Uliţa copilăriei”: istorie orală şi memorie culturală în strada Zlataust din Iaşi (Adriana Bondor)
Dosarele rup tăcerea: arhivele clujene din anii 1951-1989 în studiile de istorie orală (Paula Ivan)
Război, alcool, identitate. Al Doilea Război Mondial în memoria socială a Republicii Moldova (2001-2009) (Ludmila D. Cojocari, Virgiliu Bîrlădeanu)
Cuvinte despre sunete: jazzul românesc din anii 1970-1989 (Virgil Mihaiu)
„Shape your body, shape your life!”: imaginarul feminin şi discursurile corporalităţii în România postsocialistă (Petruţa Teampău)
Întâlniri cu semeni şi obiecte. Urme ale „celuilalt” în cercetările antropologice ale secolului XX (Cristina Bogdan)
Înainte şi după comunism: textualizarea decorurilor interioare în literatura autobiografică din România (I) (Andi Mihalache)
Posteritatea unei imagini: Nicolae Ceauşescu în memoria grafică a post-socialismului (Sînziana Preda)
Politici ale memoriei în arta est-europeană de după 1989 (Cristian Nae)
De la activism la penitenţă sau misiunea morală a lui Jan Wong: confesiunile unei foste maoiste (Ana-Maria Ştefan)
Visul şi memoria – metafore proustiene ale imaginaţiei (Elena Prus)
Revrăjirea lumii. Realismul magic între postcolonialism şi postmodernism (Evagrina Dîrţu)
Cum să prinzi o nimfetă. Personaje feminine în imaginarul romanelor lui Nabokov (Alexandru Budac)
Un Orient pentru Occident. Naraţiune şi teatralitate în proza lui Yasunari Kawabata (Rodica Grigore)
Andi Mihalache este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi; doctor în istorie cu teza Discurs istoric şi ideologie în România „democraţiei-populare” (2001); bursier Europa Institut (1999) şi Open Society Archives-Budapesta (2000); bursier al
Fundaţiei Alexander von Humboldt (Germania, Munchen 2004, 2005); cercetător invitat
la École des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Franţa, 2006).
Adrian Cioflâncă este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” şi membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Membru în Comisia Internaţională pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2004) şi expert în Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), coautor al Rapoartelor Finale redactate de cele două comisii. Lector asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la masteratele de „Istoria comunismului românesc” şi „Istoria evreilor şi ebraistică”. Membru în delegaţia României la Holocaust Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research.
