Carte publicată la Editura UAIC, premiată la congresul ALGCR 2025 de la Iași

14.07.2025

Premiul special al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR) i-a fost acordat lui Florin George Popovici, pentru volumul Dogma fantomei din mașină și metafora minții-computer, publicat în anul 2024 în colecția SOPHIA la Editura UAIC.

Distincția a fost conferită la Iași, sâmbătă, 12 iulie 2025, cu ocazia congresului anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, organizat la Casa Universitarilor de către ALGCR și Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

Juriul premiilor ALGCR, condus în calitate de președinte de acad. Mircea Martin, a fost alcătuit din Corin Braga, Caius Dobrescu, Adrian Lăcătuș, Vasile Spiridon și Cătălin Constantinescu.

Având ca punct de plecare stabilirea unui raport de conjuncție între două expresii ce aparțin universului de discurs filosofic, „dogma fantomei din mașină” și „metafora minții-computer”, volumul premiat analizează și resemnifică implicațiile paradigmei computaționale, argumentând ideea că o astfel de descriere a mintalului riscă, pe de-o parte, să reinstituie maniera dualistă de înțelegere a naturii umane (neo-dualism tehnologic), pe de altă parte, să genereze condițiile de posibilitate ale unui mod de exprimare metaforic. Teza asumată de autor este aceea că demersurile teoretico-empirice care aparțin tehnologiei informației și comunicării pot fi înțelese ca premisa unei raportări dualist-metaforice la arhitectura mintală și, implicit, natura umană. Atât știința, cât și tehnologia sunt vulnerabile la o astfel de manieră comprehensivă de a-l înțelege pe om. Totodată, lucrarea stabilește puncte de convergență între filosofia tehnologiei, hermeneutica textului literar și analiza critică a unor domenii culturale de actualitate precum arta cibernetică, filmul și cinematografia, revendicând astfel virtuțile unui efort pluri- și transdisciplinar.

Cartea se adresează cititorilor din mediul academic, profesori, cercetători și studenți interesați de domeniul filosofiei tehnologiei și, în egală măsură, celor care, deși lipsiți de legitimitatea unui statut academic, manifestă interes și preocupare pentru înțelegerea consecințelor și/sau a impactului pe care îl au știința și tehnologia asupra naturii umane. Nu în ultimul rând, volumul poate reprezenta o invitație la lectură adresată celor care admit existența unor modalități artistice care, deși sunt mai puțin creditate în perimetrul investigației filosofice, precum filmul și literatura, pot totuși constitui o resursă valoroasă pentru exerciții de analiză critică și cercetare filosofică.

«Lucrarea domnului Florin George Popovici reprezintă o dublă reușită. Pe de o parte, ea dezbate un subiect fără un ecou deosebit în literatura de specialitate autohtonă, dar decisiv din perspectiva definirii culturale actuale, anume raportul întreținut cu tehnica aflată astăzi în ipostaza inteligenței artificiale. Pe de altă parte, ea descrie cu mult talent stilistic și claritate argumentativă un traseu filosofic și literar care are în centru problema minții umane și a felului în care ea este înțeleasă plecând de la vechea metaforă a lui deus ex machina. Teza este nu doar o discuție asupra dualismului, ci o fizionomie a omului contemporan și a felului în care el se vede pe sine în proximitatea (și în puterea) tehnologiei.» (Ioan Alexandru Tofan)

«Această cercetare are ca obiectiv principal persistența și profundul rol paradigmatic al reprezentărilor dualiste contemporane ale realității, plecând de la juxtapunerea a două expresii cu rol metaforic-catalizator major: dogma fantomei din mașină și metafora minții-computer. Centru de greutate (considerat, la rândul lui, un exponent actual exemplar al acestor reprezentări) al amplei și inteligentei analize întreprinse îl reprezintă paradigma computațională și asumpția ei principală, potrivit căreia mintea este similară unui software pentru computer. În opinia autorului, acest model reprezentațional al realității se fundamentează pe două predispoziții cognitive și atitudinale proprii alcătuirii de profunzime a gândirii omenești, și anume recursul la o descriere de tip metaforic (prezentată nu ca pe un capriciu cultural, ci ca pe o necesitate comprehensiv-euristică), însoțită, nu întâmplător, de o particularitate pe care el o numește, inspirat, seducția dualistă.» (Florin Lobonț)

Autorul volumului, Florin George Popovici (n. 1974, Suceava), este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (promoția 2000-2004). În anul universitar 2004-2005, în calitate de masterand, a beneficiat de o mobilitate de studiu Erasmus la Universitatea Humboldt din Berlin. În prezent, este profesor în învățământul preuniversitar, la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (jud. Suceava), unde predă discipline socio-umane. Participă ca moderator sau susţine comunicări în cadrul unor seminarii, conferinţe, schimburi de experienţă, cercuri şi simpozioane la nivel judeţean, naţional și internațional. Activează ca membru în colective de redacţie sau este colaborator la publicaţii şcolare precum Echo, Muguri, Fragmentarium, Eudoxia ș.a. Din 2009, coordonează, la nivelul instituției în care activează, Clubul de Dezbateri Academice „Ars Dicendi”, în cadrul căruia organizează sesiuni de confruntări argumentative pe teme și subiecte de actualitate. În 2020, a dobândit gradul didactic I, iar din ianuarie 2023 deține titlul de doctor în filosofie, obținut la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Este autorul a două volume: Logică, Argumentare și Comunicare. Ghid complet pentru examenul de bacalaureat și Călătorii interioare. Evocări, gânduri, interogații. Semnează, în calitate de coautor, volumul Manualul elevului pentru disciplina opțională Dezbatere, oratorie și retorică. Este, de asemenea, autorul unor articole de specialitate, studii, recenzii și comunicări susținute în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioane și conferințe desfășurate în țară și în străinătate.

Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a participat în perioada 10-12 iulie 2025, cu un stand tematic de carte la Congresul ALGCR, desfășurat la Casa Universitarilor din Iași (Casa Canta).
Ședințele de prezentări și discuții ale manifestării au cuprins teme precum Noile media și inteligența artificială, Umanism și IA, Postumanism și distopie, Tehnoștiința în literatura română, Transumanism și tehnoștiință, De la robot la IA, Mythos vs. Logos, Filologie și tehnica radio, Tehnoștiința în literatura mondială sau IA și creativitatea umană.

Au participat la acest eveniment academicieni, universitari și cercetători precum Dan Condurache, Dan Cristea, Mircea Martin, Cătălin Constantinescu, Bogdan Crețu, Caius Dobrescu, Oana Fotache, Adrian Lăcătuș, Carmen Mușat, Antonio Patraș, Vasile Spiridon, Corin Braga, Claudia Tărnăuceanu, Alin Călin, Sorin Mocanu, Lucia Cifor, Livia Iacob, Oana Soare, Marius Conkan, Maria Barbu ș.a.

Potrivit organizatorilor, această conferință a vizat astfel de abordări interdisciplinare care să interogheze modul în care imaginarul literar, mediatic, social, economic, politic și istoric mediază aceste tensiuni, oferind perspective asupra ontologiilor emergente ale viitorului. Cum navigăm printre promisiunile și pericolele progresului tehnologic? Ce rol joacă narațiunile – literare, filosofice și speculative – în modelarea viziunii noastre colective asupra viitorului?

Conform paginii web a ALGCR, aceasta a fost «înființată la Timișoara, în 1997, cu prilejul primului ei colocviu, și înscrisă legal în registrul fundațiilor și asociațiilor în aprilie 1998 la București» și «și-a propus un efort colectiv și organizat de (re)integrare în sfera culturală euroatlantică, după decenii de închistare totalitară. Cercetări de literatură comparată s-au desfășurat și în anii dictaturii comuniste – nu înainte de anii `60 –, dar sub cenzură ideologică și în absenta circulației libere a persoanelor și a ideilor.
În anul 2001, ALCR s-a transformat în ALGCR (Asociația de Literatură Generală și Comparată din România), majoritatea membrilor ei decizând că asocierea Teoriei literare este firească și necesară, dată fiind implicarea reciprocă a celor două discipline în practica actuală a studiilor literare.»

Printre autorii premiați de ALGCR în anii anteriori se regăsesc nume importante precum Adriana Babeți, Andrei Corbea-Hoișie, Mihaela Ursa, Mircea Mihăieș, Camelia Crăciun, Ion Pop, Carmen Mușat, Doris Mironescu, Bogdan Ghiu, Angelo Mitchievici, Ioana Bot, Adrian Tudurachi sau Ion Manolescu.