Cărțile editurii în recenzii, articole de presă și interviuri recente (IV)

04.07.2016

• Invit cititorul să citească lucrarea profesorului Septimiu Chelcea nu numai pentru că astfel va afla o serie de informaţii utile despre personalităţi şi evenimente din ţara noastră, desfăşurate pe o întindere temporală de şapte decenii, despre atmosfera comunitar‑instituţională, interpretată şi într‑un registru conceptual, dar şi pentru că lucrarea redă cu talent de scriitor o poveste de viaţă personală şi socială incitantă, cu detalii picante, umor şi autoironie şi cu un tonus de pronunţată duioşie. Cel puţin aceasta este convingerea mea. În acest sens, dacă autorul subliniază propriul subiectivism prin titlul cărţii sale: Aşa a fost? Aşa îmi aduc aminte, subsemnatul putea să‑şi intituleze recenzia pe marginea ei: „Aşa este? Aşa o percep.”
Petru Iluț, în revista Psihologia Socială Nr. 37 (I)/2016 (p. 136).

• Specialist de înaltă competenţă în istoria evreilor şi a iudaismului, autor de ample contribuţii la cunoaşterea unui domeniu ne spus de vast şi de complex, Carol Iancu adaugă acum o nouă verigă, de tip documentar şi monografic, încheind cumva suita de restituţii privitoare la evreii din România în secolul XX, pe seama cărora a publicat deja numeroase studii, monografii, sinteze.
Este vorba de excluderi şi emancipări, de şoahul produs în anii ultimei conflagraţii mondiale, ilustrat şi poetic (sub un pseudonim lesne descifrabil), de miturile fondatoare ale antisemitismului, de permanenţe şi rupturi în istoria evreilor din România în timpurile moderne, de relaţia dintre această problematică şi „ego-istoria” distinsului cercetător, definită ca atare în lumina unei viziuni istoriografice care s-a extins în ultimele decenii. Este o atitudine manifestă la autor, mai cu seamă în ultimii ani, când rezultatele muncii sale s-au bucurat de înalte aprecieri şi distincţii, iar neobositul istoric a avut destule temeiuri să devină şi un ego-istoriograf, unul pe care breasla în cauză îl estimează superlativ.
Alexandru Zub, în avancronica volumului Alexandru Şafran şi evreii din România în perioada instaurării comunismului. Documente inedite din arhivele diplomatice americane şi britanice, 1944-1948, coordonat de Carol Iancu, în pregătire la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Întregul articol, în Cronica Veche, Anul VI, nr. 6(65), iunie 2016, p. 24.

• Anul acesta am făcut următoarea listă de priorităţi: Luc Boltanski, Ève Chiapello – Noul spirit al capitalismului, Ed. Universităţii „A.I.Cuza”. Da, da, da. O carte actuală şi necesară. Mă mir că a apărut şi în română. Această mică editură universitară chiar are cărţi de excepţie. Păcat că aduc cărţi doar în cîteva exemplare. Ovidiu Morar – Literatura în slujba Revoluţiei, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”. Nu ştiu nimic despre autor, dar tema şi cuprinsul m-au convins. Oricum aş cumpăra jumătate de stand de aici…
Vasile Ernu, în Adevărul, despre prezența Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la Bookfest 2016.

• Un volum de referință în sfârșit tradus (de Aurelia Stoica la Editura Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi) e Noul spirit al capitalismului, de Luc Boltanski și Ève Chiapello.
Mihai Iovănel, pe scena9.ro.

• „Sunt tot ce am scris de-a lungul vieții”, mărturisea odată profesorul Septimiu Chelcea, iar, după ce i-am cetit din scoarță în scoarță noua sa carte – care se intitulează cu mult tâlc: „Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015”, apărută la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi –, nu pot decât să îi dau dreptate.
Șerban Cionoff, pe A.M. Press, despre Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015, volumul de memorii al profesorului Septimiu Chelcea, apărut recent în colecția Observatorul social coordonată de Mihai Dinu Gheorghiu.

• Acum despre cărți. Prea multe bune și interesante ca să le prezentăm, pentru moment, în detaliu. Să purcedem, așadar, în ordine cronologică: De lingua Latina (VIII-X), de M. Terentius Varro, notă asupra ediției, traducere, note și comentarii de Viorica Popa, (distins conferențiar universitar la Universitatea din Bălți, Republica Moldova), prefață de Lucia Wald, introducere de Claudia Tărnăuceanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2016, 200 p. – coleg de generație și amic mai bine orientat politic și, prin urmare, mai longeviv al lui Cicero, socotit, pe bună dreptate "un părinte al lingvisticii europene" și cel mai mare enciclopedist al culturii romane, comparabil doar cu Plinius cel Bătrân ca anvergură și forță intelectuală. […] Ce să mai vorbim de mai vechea traducere-eveniment a tomului de absolută referință semnat de Chaim Perelman și Lucie Olberechts-Tyteca, Tratat de argumentare. Noua retorică , traducere de Aurelia Stoica, prefață de Michel Meyer, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012, 694 p., carte reeditată despre care prefațatorul spune că „între ontologie, cu o suplețe îndoielnică, dar infinită, și raționalitatea apodictică, matematică sau silogistică, dar limitată, Perelman a luat cea de-a treia cale: argumentarea, care raționează fără a constrânge, dar care nu obligă nici la renunțarea la rațiune în beneficiul iraționalului sau al indicibilului”.
Claudiu T. Arieșan, în revista Orizont, Nr. 6 (1610), p. 21.

• Apărând într‑un moment în care publicul academic din România simte nevoia unor clarificări de felul celor pe care Yves Gingras le prezintă în mod exemplar, această carte are toate datele pentru a deveni bestseller. Ea descrie simplu câteva dintre modalităţile deja clasice de pervertire a indicatorilor bibliometrici, criticând fără ocolişuri frazeologia simplistă care defineşte astăzi programele neoliberale de birocratizare şi comercializare a cunoaşterii.
Ovidiu Gherasim-Proca în articolul Criza constiintei academice si indicatorii de productivitate a muncii intelectuale: Yves Gingras, Derive in evaluarea cercetarii. Despre o buna utilizare a bibliometriei din revista Psihologia Socială Nr. 37 (I)/2016, p. 127.

• În parte, lucrarea profesorului Septimiu Chelcea este şi biografia generaţiei noastre (1960). Sunt contexte sociale care ne permit alegeri faste, după cum constatăm spre asfinţitul vieţii. Astfel, reinstituţionalizarea sociologiei româneşti, ca şi în alte ţări foste socialiste, are loc în perioada „dezgheţului ideologic”, marcat de procesul de destalinizare, declanşat de discursul ţinut de Nikita Hruşciov la cel de‑al XX‑lea Congres al PCUS, din 1956.
Iancu Filipescu, în revista Psihologia Socială Nr. 37 (I)/2016, p. 136.

• Nicu Gavriluță, în emisiunea Darea de seamă de la IasiTVLife, despre volumul Religie și violență în Europa seculară. Dialoguri la Trinitas TV, de Nicu Gavriluță, Nicolae Dima și Sorin Mihalache.

• Actualitatea celei mai cunoscute cărţi a lui Jan Assmann [ Memoria culturală – n.n.], ca şi relevanţa ei pentru istoriografie, filozofia culturii, teoria mediilor, studiile postcolonialiste şi studiile literare, conduse astăzi de pe poziţii ideologice şi teoretice dintre cele mai diverse, stă tocmai în caracterul de pionierat al cercetării. Elaborată la finalul deceniului nouă al secolului trecut, într-o Europă încă divizată între Vest şi Est, Memoria culturală poate fi caracterizată ca un proiect încă deschis, care pleacă, în ciuda formaţiei de egiptolog a lui Assmann, de la problemele cu care se confruntă lumea contemporană.
Andreea Mironescu, în articolul Valorile şi cultura memoriei sau despre memoria culturală, p. 210, din volumul Valorile educaţiei – educaţia valorilor, din Antichitate pȃnă azi. Abordări teoretice, soluţii practice, coordonat de Emanuela Ilie și Claudia Tărnăuceanu.

• Interacţiunea între memoria colectivă şi reconstrucţia istorică devine discutabilă mai ales în contextul în care regimurile totalitare au confiscat metodic memoria cetăţenilor săi într-o „uitare organizată”, pentru a crea o istorie convenabilă ideologic, ataşată unei identităţi naţionale fragile. O astfel de grilă interpretativă încadrează şi recentul volum bilingv intitulat Pogromul de la Iaşi şi Holocaustul în România/ Le Pogrom de Iaşi et la Shoah en Roumanie (Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, 364 p.), coordonat de istoricii Carol Iancu şi Alexandru-Florin Platon.
Anca Filipovici, în revista Vatra (nr. 3 - 4/2016, p. 160).

• Mai departe, în avangardă, va conta cartea lui Ovidiu Morar de la Editura Universității din Iași, Literatura în slujba Revoluţiei (cercetare istorică a stângii și a conexiunilor cu avangarda artistică în perioada interbelică, în special)...”
Dan Gulea, pe Voxpublica.

• O recomandare de lectură în revista Observator cultural: Cum să citeşti un poem şi să te îndrăgosteşti de poezie, de Edward Hirsch.

• Alte dosare de presă din ultimele luni, aici, aici și aici.