Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (VII)

19.01.2017

• TIMPUL: Cartea lui Doris Mironescu are la origini niște întrebări aparent simple: în jurul cărui trecut ne construim un fel aparte de a fi alături de ceilalți?; altfel formulat, cum păstrăm amintirea unor însușiri comune?; și cum salvăm acea memorie împărtășită cu cei de lângă noi și pe care o echivalăm, de obicei, cu ideea de identitate?Autorul găsește răspunsul în gândirea lui Jan Assmann, teoretician preocupat de mecanismele ce asigură reînnoirea și stabilizarea acelor sensuri pe care noi le dăm existenței colective
Andi Mihalache, în articolul Ruinele, ieri și azi, dedicat rubricii CARTEA SĂPTĂMÂNII din revista Timpul, despre volumul Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu.

• AGERPRES: Premiul "Bogdan Petriceicu Hasdeu" a fost acordat pentru Tezaurul toponimic al României. Moldova., Vol. II. Mic dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic. Partea 1. Toponime personale, autori: Daniela Butnaru, Vlad Cojocaru, Dinu Moscal, Ana-Maria Prisacaru; revizie generală Dragoș Moldovanu și pentru Noul Atlas Lingvistic Român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. IV, autori: Adrian Turculeț, Luminița Botoșineanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, coordonator Stelian Dumistrăcel.
Daniel Popescu, pe AGERPRES, despre decernarea premiilor Academiei Române din decembrie 2016.

• CULTURA: Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”: pare în continuare cea mai serioasă dintre editurile universitare. Absolut de neratat: Noul spirit al capitalismului de Luc Boltanski şi Eve Chiapello; de remarcat, de asemenea, un braţ întreg din Hayek, plus multe volume colective interesante, dintre care se desprind cel despre estetica fenomenologică (coord. Mădălina Diaconu şi Christian Ferencz-Flatz) şi cel despre traducerile româneşti din perioada premodernă (coord. Andrei Corbea-Hoişie şi Eugenia Dima).
Alex Cistelecan, în grupajul Cultura retrospectivei din revista Cultura, nr. 2/ 2017, p. 20.

• CULTURA: De două ori reprezentativă pentru critica românească tânără este cea mai recentă carte a lui Doris Mironescu. Mai întâi, pentru că Un secol al memoriei cuprinde o colecţie de studii concepute iniţial (majoritatea) pentru un circuit academic internaţional. Vechea antologie de cronici şi eseuri cu tematică ori relevanţă preponderent, dacă nu exclusiv, naţională lasă astfel locul unei „critici de export” (Andrei Terian), prin care literatura română intră în dialog cu domenii de interes şi cu perspective analitice aparent „străine” de cultura autohtonă. Mai apoi, fiindcă respectivul import metodologic nu este tributar unei mode critice imediat contemporane, ci suferă un proces vădit de „îmblânzire”, anume de adaptare la orizontul de receptare românesc.
Cosmin Borza, în articolul Ruina istoriei, temelia literaturii din revista Cultura, nr. 1/ 2017, p. 20 și pe portalul b-critic.ro, despre volumul Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu.

• EUROPA LIBERĂ: Editorii ediției, Hanna Volovici și Costel Safirman pun în exergă o însemnare de jurnal a lui Leon, găsită în arhiva sa: „mă uit cu spaimă în jur că dispar prieteni apropiați, punctele mele de sprijin. [...] E timpul să nu-mi mai fac nici eu planuri de viitor, s-au adunat mai multe proiecte, texte ce urmează să fie finisate, cine știe dacă nu vor rămîne mai toate stinghere, orfane, inutile, după plecarea mea oricînd posibilă.”
Victor Eskenasy, în articolul Leon Volovici: «O judecată critică nu propune sentințe, nu „desființează”, nu „denigrează”...», la Radio Europa Liberă, despre volumul Eseuri pe teme delicate, de Leon Volovici.

• BOOKHUB.RO: Te-am surprins, o, Soartă, zăgaz am pus întregii tale incursiuni! Nu ne vom preda pe noi înșine nici ție, nici vreunei alte împrejurări; ci, atunci cînd ineluctabilul ne va alunga, scuipînd din belșug pe viață și pe cei care se lipesc zadarnic de ea, vom ieși din viață cîntînd un imn de frumusețe, anume că am trăit bine.
Fragment selectat de Ioan Suhov din volumul Epicur si epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note, ediție de Andrei Cornea, pentru portalul cultural Bookhub.ro.

• APOLLONIA TV: Livia Iacob și Doris Mironescu, în emisiunea Identități culturale, de la Apollonia TV, despre volumul Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu.

• BZI.RO: O ediție alcatuită de regretatul prof. univ. dr. Dumitru Irimia de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași, anume antologia "Despre limbă, cultură, teatru", aparută recent la Editura UAIC, reunește articole și însemnări aparținând lui Mihai Eminescu.
Valentin Huțanu în semnalul de presă Articole si insemnari apartinand lui Mihai Eminescu, publicate la Editura Universitatii Cuza din Iasi, pe bzi.ro.

• CONTRAFORT: Este meritul profesorului Carol Iancu de a fi pus în lumină, cu marea știință care îl caracterizează, această ultimă etapă din biografia românească a lui Alexandru Șafran, restituindu-ne, astfel, încă o dată, profilul unei personalități exemplare.
Alexandru-Florin Platon în articolul Din nou despre biografia lui Alexandru Șafran, din revista Contrafort, nr. 9 – 10/ 2016, despre volumul Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948), de Carol Iancu.

• ARCHÆVS: Ion H. Ciubotaru și Remus Zăstroiu s-au achitat admirabil de sarcina, neîndoios foarte anevoioasă, a restiturii acestui epistolar. Cele două volume sunt însoțite de unele reproduceri de fotografii și documente precum și, indispensabil pentru recitiri, indici. Unele materiale, inclusiv scrisori trimise sau primite, sunt inedite, toate reflectând eșantioane lămuritoare din spiritul epocii, precum e calitatea scrisului de mână, în atâtea limbi
Eugen Ciurtin (Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română), în recenzia dedicată celor două volume din Corespondența slavistului Petru Caraman, în revista ARCHÆVS. Studies in the History of Religions, (nr. XIX – XX, 2015 – 2016, p. 535).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.