Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XIII)

28.07.2017

• România Literară: O traducere savantă (și anume: completă, bilingvă, comentată) din opera lui Epicur era o absență din cultura noastră literară și filosofică greu de remarcat numai din cauza multor altor absențe care ne fac să nu avem o percepție distinctă asupra a ceea ce lipsește stringent. Dar un asemenea instrument de lucru excelent a produs recent Andrei Cornea, punând capăt unei absențe în care își făcuseră loc, și erau folosite ca instrumente de studiu, forme incomplete și foarte puțin izbutite de traducere a scrisorilor și a fragmentelor păstrate din întinsa operă a autorului grec. Pe de o parte, ediția lui Andrei Cornea este în primul rând ediție, deoarece operează în câteva rânduri ordonări și numerotări proprii ale fragmentelor și identifică o serie de fragmente ale literaturii antice relevante pentru Epicur pe care alte ediții nu le conțin. Așadar, ea este un reper de studiu indiferent de limba în care opera filosofului grec a fost acum tradusă.
Alexander Baumgarten, în recenzia volumului Epicur şi epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note, editat de Andrei Cornea, din România Literară (nr. 14/2017)

• Evenimentul Zilei: …o carte extrem de interesantă, Propaganda comunistă în România (1965-1974). Practici instituţionale şi tehnici de comunicare, a unei tinere și extrem de talentate istoric Cristina Preutu, cadru universitar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. O temă unică asupra căreia s-au aplecat puțini specialiști, majoritatea fiind fascinați de propaganda fascistă sau cea nazistă.
Florian Bichir, în Evenimentul Zilei (21 iunie 2017), despre volumul Propaganda politică în România socialistă. Practici instituționale și tehnici de comunicare (1965-1974), de Cristina Preutu

• Radio România Cultural: Acest volum, trebuie spus clar, va produce în cultura noastră reflexivă o schimbare de percepție filosofică asupra gândiri lui Epicur. Căci, așa cum argumentează Andrei Cornea, într-un impresionant studiu științific ce premerge traducerea propriu-zisă a textelor, Epicur nu mai trebuie considerat ca un filosof de a importanță secundă, ci trebuie așezat alături de marile figuri ale gândirii ateniene, Socrate, Platon, Aristotel.
Constantin Aslam, în prezentarea O premieră filosofică. Textele filosofice atribuite lui Epicur într-o prima ediție bilingvă completă, premergătoare emisiunii Idei în nocturnă. Izvoare de filozofie, dedicate dezbaterii volumului Epicur şi epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note, editat de Andrei Cornea

• Diacronia: Cartea reprezintă, în principal, rodul eforturilor unei echipe de cercetători ieșeni de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași, în implementarea unui proiect CNCS și reunește două părți autonome, dar menite să se completeze reciproc: Dicționarul fenomenelor atmosferice (dfa ) (p. 325–678), operă lexicografică realizată în premieră la noi, precedată de un set de studii privitoare la corpusul lexical care stă la baza alcătuirii dicționarului și la diferite aspecte ale terminologiei fenomenelor atmosferice (p. 7–324).
Cosmin Căprioară, în recenzia volumului Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (științific versus popular), coordonat de Cristina Florescu, în revista Diacronia (nr. 5/ 2017)

• Diacronia: Subliniem caracterul de pionierat al lucrării de față în domeniul terminologiei meteorologice prin analiza lingvistică complexă a cîmpului lexical desemnînd fenomene atmosferice în limba română, prin prezentarea comparativă a termenilor populari și științifici și a sensurilor acestora, prin culegerea și includerea în dicționar de material nou, de lexeme excerptate din lucrări dialectale care nu au fost cuprinse în alte dicționare ale limbii române. Impozantul tom pe care l-am prezentat în aceste pagini reprezintă și o importantă sursă de bibliografie în domeniul terminologiei în general și a celei meteorologice în special, atît studiile din prima parte a lucrării, cît și dicționarul din cea de-a doua parte fiind însoțite de bogate trimiteri la literatura de specialitate.
Daniela Butnaru, în recenzia volumului Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (științific versus popular), coordonat de Cristina Florescu, în revista Diacronia (nr. 6/2017)

• Tribuna: Demersul lui Doris Mironescu vizează, el însuși, aceste două dimensiuni (demistificatoare și nostalgice) atunci când se apleacă asupra secolului al XIX-lea pentru a-l studia. Revizitând autori canonici (unii dintre ei clasici) pentru a descoperi noi grile de interpretare, autorul reușește să pună în paralel cu aceștia și materializări ale literaturii contemporane pe care, în mod normal, interpretările le-ar fi plasat în vecinătatea scriitorilor de secol XX.
Emanuel Modoc, în recenzia volumului Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu, în revista Tribuna (nr. 352/1-15 mai 2017, p. 7)

• Crai Nou: În consecinţă, avem de-a face cu o reconstituire a trecutului bazată pe informaţiile oferite de izvoare, în concordanţă cu direcţiile noi de cercetare din istoriografiile apusene, şi implicit cu o reevaluare a modelelor tradiţionale de reprezentare a trecutului ţării.
Olimpia Mitric, în recenzia volumului Hotarul de nord al Moldovei (de la formare, în secolul al XIV-lea, până la statornicirea lui pe Ceremuş, Colacin şi Nistru), de Alexandru Pînzar, din ziarul Crai Nou din Suceava.

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.