Cărțile editurii în recenzii și alte articole de presă recente (XIV)

08.09.2017

• Timpul: Tema ruinelor în literatura romantică a impregnat de mult imaginarul nostru cultural, adesea încă de pe băncile școlii. Se știe însă mai puțin că ea reprezintă doar partea vizibilă a unui fenomen mai larg, care arată interesul ce s-a manifestat pentru vestigiile trecutului la diferite nivele ale societății românești ca, de exemplu, în preocupările altor categorii de intelectuali decât creatorii literari. Meritul principal al cărții semnate de cercetătorul Alexandru Istrate De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii și colecționari în România celei de-a doua jumătăți a secolului XIX (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 452 p.) este tocmai acela de a reconstitui tabloul acestor preocupări până în cele mai migăloase detalii.
Ștefan Lemny, în recenzia volumului De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii și colecționari în România celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, de Alexandru Istrate, din revista Timpul (iulie/2017).

• Diacronia: Deși utilizată timp de cîteva decenii, această scriere continuă să dețină elemente de natură să-i păstreze rostul de reper călăuzitor, căci textul constituie mai mult decît o prezentare critică și îmbogățită a istoriei unor idei – așa cum pare la prima vedere.
Adina Chirilă și Francisc Gafton, în recenzia volumului Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, de Lucia Wald, din revista Diacronia (nr. 6/2017).

• Bibliotheca Septentrionalis: Cartea de memorii a universitarului Septimiu Chelcea este un prilej de analiză şi autoanaliză remarcabile a lumii în care trăim, oferindu-ne adevărate lecţii de viaţă.
Grigore Spermezan, în recenzia volumului Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015, de Septimiu Chelcea, din revista Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, Bibliotheca Septentrionalis (nr. 1 (48)/iunie 2017, p. 103).

• Convorbiri Literare: Simbioza profundă a religiei cu viaţa socială se reflectă şi în participarea la viaţa religioasă în raport cu clasa socială din care provii. Este ştiut faptul că în Europa Centrală şi de Vest membrii clasei de mijloc frecventează constant Biserica. Ne-am aştepta să întîlnim aceeaşi situaţie şi în SUA. Aici însă, realitatea este diferită.
Cu privire la mersul la biserică ştim că „diferenţele de clasă socială sunt mult mai puţin evidente”. Interesat este însă altceva în SUA. Mă refer la faptul că „anumite congregaţii devin de facto indicii ale clasei sociale”. Peter Berger, Grace Davie şi Effie Fokas detaliază această inedită situaţie. „Fiecare comunitate a adus cu sine în Statele Unite propria sa formă de religie, care a devenit un mijloc de susţinere important, pe măsură ce grupul respectiv s-a impus într-o nouă societate. Obiceiul a continuat; într-adevăr, în unele moduri, a inversat modelul european din care provenea – în sensul că europenii de toate clasele au devenit practicanţi ai religiei, într-o măsură mai mare, cînd s-au stabilit în Statele Unite (Casanova, 2007). Ar rezulta astfel că mersul la biserică nu este o activitate a clasei de mijloc, în Statele Unite; într-adevăr, dovezile atestă contrariul, în sensul că această activitate este mai degrabă invers proporţională, nu direct proporţională cu nivelul veniturilor
Nicu Gavriluță, în articolul Ipostaze ale „modernității multiple”: America religioasă și Europa (post)seculară (IV) referitor la volumul America religioasă, Europa seculară? O temă şi variaţiuni, de Peter Berger, Grace Davie și Effie Fokas, publicat în revista Convorbiri Literare (nr. 7/ iulie 2017).

• Steaua: Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, (Editura Univesității ”Alexandru Ioan Cuza”, 2016), cartea lui Doris Mironescu reia o interogație esențială, care a orientat cercetarea românească în ultimele două decenii: în ce fel textele fondatoare de literatură națională, literatura pașoptistă, postpașoptistă mai sunt relevante dincolo de semnificația fixării unor repere formale, a efortului de explorare și aclimatizare a unor genuri literare, a edificării unui public și a gustului pentru literatură etc.?
Angelo Mitchievici, în articolul Comunitatea literară și conștiința comunitară: itinerar printre clasici din revista Steaua, recenzie a volumului Un secol al memoriei. Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu

• Philologica Jassyensia: Volumul Riturile de trecere în actualitate îngrijit de Adina Hulubaș și Ioana Repciuc repune în circuitul științific românesc personalitatea savantului Arnold van Gennep (1873–1957), prin ilustrarea unora dintre cele mai reprezentative direcții pe care acesta le-a inaugurat în cercetarea antropo- și etnologică europeană a secolului trecut.
Alexandru-Laurențiu Cohal, în recenzia, volumului The Rites of Passage Time after Time. Riturile de trecere în actualitate , editat de Adina Hulubaș și Ioana Repciuc, din revista Philologica Jassyensia (p. 296, nr 1/2017).

• Alte dosare de presă pot fi consultate începând de aici.