Cărțile editurii în recenzii, știri și interviuri recente (III)

25.05.2016

• HOTNEWS: Noul spirit al capitalismului, la Bookfest 2016
La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi va fi lansat volumul Așa a fost? Asa imi aduc aminte. 1945 - 2015, de prof. dr. Septimiu Chelcea, o poveste spusă din perspectiva unui observator al evoluției societății românești de la sfarșitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, până astăzi. La aceeași editură vor mai fi lansate titlurile Româna în contrast. O cercetare tipologica, de Michael Metzeltin, personalitate de prim rang in domeniul filologiei romanice, Noul spirit al capitalismului, aparținand sociologilor Luc Boltanski și Eve Chiapello și Literatura in slujba Revoluției, de conf. univ. dr. Ovidiu Morar. La evenimentele editurii vor lua parte, printre alţii, academicianul Marius Sala, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, istoricul şi criticul Paul Cornea, scriitorii Simona Popescu şi Ioan Bogdan Lefter.
HOTNEWS și MEDIAFAX, despre programul de lansări al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la Bookfest 2016 (1 – 5 iunie, București, Romexpo).

• Dincolo de contextualizarea internă şi internaţională, meritul major al prezentei cărţi constă în scoaterea decisă a avangardei din zona aseptică a autonomiei esteticului – strategie prin intermediul căreia critica românească postbelică a recuperat-o, de bine, de rău, în anii poststalinismului – şi plasarea sub umbrela literaturii/artei aflate „în slujba Revoluţiei“. Ceea ce nu înseamnă, cum s-ar crede, abandonarea artisticităţii, ci schimbarea funcţiei sale (ca „armă de luptă“, în vederea transformării conştiinţelor).
Paul Cernat, în OBSERVATOR CULTURAL despre volumul Literatura in slujba Revoluției , de Ovidiu Morar, recent apărut în colecția Biblioteca de Istorie Literară.

• Cartea istoricului german Armin Heinen, România, Holocaustul şi logica violenţei, reprezintă, la ora actuală, cea mai completă şi mai temeinică dare de seamă a fenomenului genocidar românesc, care rămâne totuşi insuficient de cunoscut sau de examinat, şi ea constituie, pe bună dreptate, o piatră de temelie la o viitoare istorie comparată a Holocaustului.
Bogdan C. Enache, în Revista ”22”, despre volumul România, Holocaustul şi logica violenţei, de Armin Heinen, apărut în 2013 în colecția Historica.

• CARTEA SĂPTĂMÂNII în revista TIMPUL
Lucrarea va putea fi considerată una dintre lucrările de referință asupra fenomenului migrației interne și internaționale din România în general și din Moldova în special.
Gabriel Camară, în revista TIMPUL, despre volumul Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova, coordonat de Radu Dimitriu.

• Hans Waldenfels, probă de lectură pe DLITE
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi pune la dispoziția #DLITEBLOG o probă de lectură pe care vă invităm să o citiți aici.
Dana Berghes, pe blogul DLITE al Institutului Goethe din București, despre volumul Nimicul absolut. Pentru o fundamentare a dialogului dintre budism şi creştinism, de Hans Waldenfels, apărut în 2016 în colecția Sophia.

• <<Îmi amintesc cu ce nerăbdare îmi aşteptam rândul. Ce vesele şi strălucitoare arătau portocalele în contrast cu cenuşiul dimprejur. Nu vedeam portocale decât o dată pe an, în ziua de Crăciun. Chibzuiesc ce fac cu ale mele. O să pun coaja deoparte, iar dulciurile o să le mănânc unul pe zi. Când intră în sală, fiecare copil îşi primeşte comoara. În sfârşit, e rândul meu. Dar omul mă dă la o parte. „A, nu, tu nu primeşti nimic, pedeapsă pentru ieri.”>>
Corina Bernic, pe care-o cunosc de la Filit Iași, unde ades ne-am întreținut despre treptele cunoașterii, pe care le urcam prin lectură și despre treptele strâmbe și inegale ale scărilor de la bloc, de care mereu ne împiedicam, a postat zilele astea citatul de mai sus pe facebook, adresându-se cititorilor cu această întrebare: “Cine ghiceşte cine a scris astfel de amintiri, primeşte o cafea şi o prăjitură la o lansare de carte mai acuşi la Bucureşti.” Mulți s-au repezit să răspundă imediat dupa postare, poftind la prajitură, dar au ramas cu toții dând din buze, pentru ca au numit-o mereu pe Herta Müller si pe alți câțiva scriitori, care și-au petrecut copilaria în comunism.”Nu”, a raspuns Corina sec de fiecare data. „Ha, ha, eu știu cine e, dar nu spun“, a ripostat un anume Răzvan, care precis ca n-avea nici el habar. Apoi vreo jumătate de zi, nu și-a mai incercat nimeni norocul.
„Sag es uns, Corina, wer war es? Cine-a fost? Daca-mi spui, iti dau doua cafele la Leipzig!”, am scris eu mort de curiozitate din Germania. „Charlie Chaplin a fost. Citatul apare in cartea Un comic vede lumea. Note de călătorie 1931-1932”, a venit prompt raspunsul.
Cornelius Jan, în Observator Cultural, despre volumul Un comic vede lumea. Note de călătorie 1931-1932, de Charlie Chaplin, apărut în 2015 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

• Premiul pentru debut al ZIARULUI DE IAȘI
…anul acesta Premiul pentru debut îi revine lui Alexandru Istrate, pentru volumul De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei, volum apărut la Editura Universităţii „Al.I. Cuza“ […] …scriitorul care a câştigat premiul pentru debut mărturiseşte că a vrut să devoaleze altfel trecutul: Demersul şi-a propus să găsească firescul din trecut, ferindu-l deopotrivă de reconstituirile nostalgice, precum şi de amprentele ideologizante. Cartea vorbeşte, celor care vor să asculte ori să citească, despre oamenii tăcuţi ai vremurilor de demult care prin munca lor au creat modelul pildei şi a binelui public. Premiul nu priveşte neapărat calitatea lucrării. Acordarea lui demonstrează că există încă un interes pentru astfel de scrieri. Nu e al nostru, ci al prietenilor şi colegilor de breaslă care, într-un context mai mereu precipitat, militează pentru resemantizarea discursului cultural în consonantă cu dezbaterile academice de pe mapamond, a menţionat Alexandru Istrate. Cel care i-a înmânat premiul a fost Alexandru Lăzescu, care menţionează că această carte are rolul de a ne duce înapoi în timp. A susţine un debut ieşean cred că este o investiţie foarte bună. Pot să văd în fiecare dintre cei care au primit acest premiu un profesor universitar, un scriitor. Premiul este pentru o carte foarte bună, pornită de la gustul pentru trecut şi pentru cercetarea istoriei. Intelectualii secolului nostru călătoresc, şi nu doar în scop ştiinţific: în urma cercetărilor se încheagă şi o conştiinţă literară, a declarat la rândul său Bogdan Creţu, membru al juriului.
ZIARUL DE IAȘI, despre volumul De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei, publicat anul trecut în colecţia Historica.

• Volumul Religie și violență în Europa seculară a apărut la Editura Trinitas a Patriarhiei Române şi la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Apariţia editorială are binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Agenția de știri Basilica despre apariția volumului Religie și violență în Europa seculară, de Nicu Gavriluță, Nicolae Dima și Sorin Mihalache, carte apărută în coeditare cu Trinitas (colecția Media Christiana).

• O astfel de lucrare constituie o premieră în lingvistica românească şi romanică, constată autorii, inventariind bibliografia de referinţă a domeniului investigat.
Ioan Milică, în ZIARUL DE IAȘI, despre volumul Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (științific versus popular), apărut în 2015 în colecția Dicționarele Editurii Universității, coordonat de Cristina Florescu (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2015).

• Dosarul unei cărți-eveniment: Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova
Distins cu Premiul „Simion Mehedinți” al Academiei Române la sfârșitul anului 2015, volumul constituie demersul unei echipe interdisciplinare, care ne propune o radiografie a migrației forței de muncă din Moldova. Conștientizată în spațiul european odată cu primirea în UE a statelor ex-comuniste și transformată recent (odată cu exodul sirian) într-una dintre cele mai acute probleme ale societăților democratice, tema migrației are șansa de a fi tratată aici cu instrumentele precise ale unor cercetători experimentați, care reușesc să depășească limitele cazului particular. Anunțând cea de-a treia ediție a conferinței Perspectives in the Humanities and Social Sciences: Hinting at Interdisciplinarity (Figures of Migration, Iași, 19-20 mai), grupajul de față oferă celor interesați un captivant dialog între abordări geografice, sociologice și politice.
Grupaj realizat de Roxana Patraș și Andreea Mironescu în revista TIMPUL, despre volumul Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova, Radu Dimitriu (coordonator), Ionel Muntele, Silvia Marcu, Andreea Dimitriu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2013.

Privind cu obiectivitate fenomenul migratoriu, se poate constata că, în timp ce alte studii sociologice de profil au o orientare adeseori pur teoretică şi sunt mai numeroase, cercetările de geografie umană abordează migraţiile într-o manieră multilaterală, bazându-se pe o viziune mai complexă asupra ansamblului fenomenelor umane şi folosind în mod sistematic cunoaşterea nemijlocită a realităţilor spaţiale, prin studii şi anchete directe, desfăşurate pe teren. În această viziune se înscrie şi substanţialul volum de faţă, care se individualizează, în primul rând, printr-o structurare în două părţi distincte. Astfel, o primă parte a lucrării este consacrată precumpănitor unei analize retrospective a migraţiilor din şi spre România, iar a doua se concentrează asupra migraţiei internaţionale actuale a populaţiei din Moldova de la vest de Prut, făcând însă şi numeroase referiri la fenomenul migratoriu de pe întregul teritoriu al ţării.
Acad. Alexandru Ungureanu, în revista TIMPUL, despre volumul Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova, coordonat de Radu Dimitriu.

Cititorul va descoperi o carte dinamică, ce suscită interesul prin abordarea amplă a fenomenului migraţiei, un fenomen marcat, la rândul său, de complexitatea plasării sub semnul diferitelor provocări.
Elena Simona Vrânceanu, în revista TIMPUL, despre volumul Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova, coordonat de Radu Dimitriu.

Redactată atent sub aspectul corelaţiilor logice şi statistice, de o calitate grafică superioară, cuprinzând demonstraţii teoretice şi cantitative, lucrarea Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova rămâne fără îndoială o bornă de referinţă pentru studiul migraţiei pentru orice specialist din sfera ştiinţelor socioumane, precum şi pentru geograful preocupat de cartografierea mutaţiilor structurale, demografice sau societal-sistemice.
Silviu Grecu, în revista TIMPUL, despre volumul Migraţiile internaţionale ale populaţiei din Moldova, coordonat de Radu Dimitriu.

• Istoria, Identitatea, Academia
Lansarea, la Muzeul Unirii, a unei serii de autor Alexandru Zub (Editura UAIC), cu universitarii Florin Alexandru Platon, Victor Spinei, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Iacob, Dumitru Vitcu şi directorul Editurii, Andrei Hoişie (moderator), la rândul ei, l-a sărbătorit frumos şi dens, „prin muncă” intelectuală şi rezultatele ei cristalizate în portretistică şi exegeză, pe academicianul autor omagiat astfel, ca persoană şi personalitate, odată cu Academia Română – 150. Cărţile şi studiile de referinţă, temeinice şi elaborate fără nici cea mai vagă urmă de „adaptări” conjuncturale (politice), încă înainte de 1989, despre Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan, Iorga, Gheorghe I. Brătianu reprezintă un nivel de înaltă sinteză în ramura studiilor istorice, deoarece ele reflectă, problematizând-o, relaţia de profunzime a unor momente definitorii, de mare complexitate, în istoria istoriografiei româneşti (orizont analitico-interpretativ şi evaluativ, de ordinul unei reflecţii meta-), de exegeză aplicată diferenţiat, de la o carte la alta, şi un fond/ sistem de referinţă al filosofiei istoriei şi al metodologiei istoriografice.
Nicolae Crețu, în ZIARUL DE IAȘI, despre lansarea noilor volume ale Seriei Opere Alexandru Zub.

• „New media, toleranţă şi intoleranţă în lumea de azi – dialog cu scriitorul Nicu Gavriluţă.”
Revista Convorbiri Literare publică un fragment din volumul Religie și violență în Europa seculară publicat în coeditare de Editura Trinitas a Patriarhiei Române şi Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2016).