Cărțile editurii în știri, recenzii și articole de presă recente (V)

06.09.2016

• Rectorul Tudorel Toader a anunţat joi [11 august 2016 – n. n.] că editura Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi (UAIC) va inaugura oficial librăria de la parterul Corpului B al instituţiei de învăţământ superior, la deschiderea anului universitar 2016-2017. Reprezentantul UAIC a spus, într-o conferinţă de presă, că publicul larg poate vizita şi achiziţiona publicaţii începând cu 15 septembrie, menţionând totodată că pentru ‘popularizarea’ activităţii academice a autorilor şi în folosul ‘contactului direct’ al studenţilor cu cartea academică, ‘redeschiderea efectivă’ a librăriei se dovedeşte a fi o necesitate.. (Radio Iași)
„Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” deține o editură prestigioasă, foarte bine cotată. De aceea credem că este necesară deschiderea acestei librării. Astfel, vom facilita accesul publicului la volumele editate de această instituție”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul UAIC Iași. („Evenimentul” – cotidian regional din zona Moldovei)
Radio Iași și Diana Moldovanu, în ziarul Evenimentul, despre apropiata redeschidere a librăriei Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

• Despre lansarea volumului Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948), de Carol Iancu, în Observator Cultural și Ziarul de Iași.

• Acestea din urmă [notele de călătorie ale lui Charlie Chaplin – n. n.] au fost iniţial publicate, între septembrie 1933 şi ianuarie 1934, în revista americană Woman’s Home Companion, pentru a fi adunate într-un volum, de abia în 2014, de către Lisa Stein Haven, care, prin paratextele ei (studiu introductiv, note explicative şi anexe), îl ajută pe cititorul de azi să înţeleagă contextul personal şi global al operei. Parcurgând memorialul de călătorie, publicat anul trecut şi în română, nu îl vom descoperi – decât, cel mult, printre rânduri – pe „omul vanitos, geniul conştient de puterea lui, milionarul încrezut în avuţia lui”, dar vom afla mai multe despre personalităţile importante ale epocii (de la Churchill la Einstein sau Gandhi) şi vom avea revelaţia unui scriitor înzestrat, cu un umor deseori fabulos. O lectură absolut delectabilă.
Mihai Fulger, în revista ARTA, nr. 19/2016 (p. 90), despre volumul Un comic vede lumea. Note de călătorie 1931-1932, de Charlie Chaplin, apărut în 2015 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.

• Este foarte clar faptul că moda duelului este de import occidental şi datează din secolul al XIX-lea deoarece potrivit lui Cantemir, de pildă, „vorba duel nu le era cunoscută” moldovenilor (Mihai Chiper, 2012). Dar acest lucru nu însemna că în spaţiul românesc nu exista un cod nescris al onoarei, preluat prin filieră balcanică, numit „vendeta”. Practicat îndeosebi în zona albaneză şi sârbo-croată, vendeta însemna obligaţia fiului de a răzbuna umilirea, ofensa sau uciderea tatălui, dacă acesta murea într-o dispută sau nu mai reuşea sa obţină satisfacţie în timpul vieţii sale. Acest obicei mai exista în spaţiul românesc atunci când duelurile îşi fac apariţia în mediul urban. Nu dorim aici să dezvoltăm istoria duelului în România, pentru această temă, una dintre cele mai complete monografii a acestui fenomen cultural aparţine lui Mihai Chiper (2012), O societate în căutarea onoarei. Duel şi masculinitate în România (1859-1914).
Adrian Majuru, în articolul Scurtă istorie a revanşei. Duel sau crimă?, pe cotidianul.ro.

• Epicur şi epicureismul sunt subiecte aproape ignorate în România, într-un moment când interesul pentru acest mare filosof al Antichităţii este remarcabil în Occident, dovadă numeroasele studii şi cărţi apărute în ultimele decenii. Culegerea Epicurea alcătuită de Adelina Piatkovski în anii ’90, bazată pe reciclarea vechilor traduceri ale lui C. Balmuş din Diogenes Laertios, cap. X, este marcată de destule erori de traducere şi de interpretare şi este incompletă. Volumul de faţă îşi propune să suplinească această lipsă, dar şi să contribuie sub raport ştiinţific la studiile epicureene în general, prin unele dintre interpretările noi propuse.
Magda Cârneci, în Revista 22, despre volumul Epicur şi epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note, editat de Andrei Cornea.

• [Ovidiu Morar - n.n.] demonstrează, în cel mai recent volum al său, Literatura în slujba revoluției, că o relectură a avangardei românești (și a avangardei în general) poate fi posibilă și extra-literar, urmărind nu atât aspectele legitimatoare estetic ale principalelor texte programatice avangardiste (critici precum Adrian Marino, Ion Pop și, mai târziu, pe urmele acestora, Rodica Ilie, au constatat valoarea de literatură a discursului programatic avangardist, precum și felul în care manifestele avangardei românești depășesc limitele discursului de intenționalitate programatică și alunecă în spațiul literarității), cât cele ce țin de strategii de revendicare/cucerire discursivă a puterii. Așadar, o cheie de analiză identitară a manifestelor avangardiste.
Emanuel Modoc, în revista Vatra, despre volumul lui Ovidiu Morar, Literatura în slujba revoluției, apărut în 2016 în colecția Biblioteca de Istorie Literară.

• Tot în cadrul acestui eveniment de mare amploare [Congresul Național al Istoricilor Români – n. n.], are loc și un târg de carte, unde vor expune carte de istorie 15 dintre cele mai importante edituri românești precum Presa Universitară Clujeană, Editura Universității din București, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Editura Istros, Casa Cărții de Știință, Mega, Argonaut, Eikon, Tritonic, Editura Centrului de Studii Transilvane – Academia Română etc.
Florin Saiu, în articolul Trendul contemporan este de ignorare a trecutului omenirii din Evenimentul Zilei , despre desfășurarea Congresului Național al Istoricilor Români (25 – 28 august 2016, Cluj-Napoca).

• Cu un an înaintea prăbuşirii comunismului, Friedrich August von Hayek (1899-1992) publica în 1988 The Fatal Conceit: The Errors of Socialism, editată în 2016 la Editura Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, prefaţată şi tradusă de Gabriel Mursa, sub titlul: Infatuarea fatală. Erorile socialismului. În 1974, gînditorului austriac i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Economie, drept recunoaştere a contribuţiilor sale originale la dezvoltarea teoriei monetare şi a ciclurilor economice.
De la prima pagină laureatul Nobel se întreabă: „A fost socialismul o eroare?”

Friedrich August von Hayek, în Infatuarea fatală. Erorile socialismului (Editura Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2016, traducere şi prefaţă Gabriel Mursa), consideră fatală infaturea de a aplica moralei tradiţionale criteriile de raţionalitate. În viziunea mecanicist-newtoniană tot ce nu este demonstrabil pe cale ştiinţifică, fără înţeles deplin şi cu o finalitate clar definită, sau provoacă efecte necontrolabile este considerat obligatoriu ca iraţional. Este o viziune pliată întocmai gîndirii socialiste şi raţionalismului constructivist, una cu totul contrară ordinii extinse.
Cassian Maria Spiridon, în articolul Erorile fatale, publicat în numerele 5 (245)/ 2016 și 6 (246)/2016 ale revistei Convorbiri Literare, despre volumul Infatuarea fatală. Erorile socialismului, apărut în 2016 sub auspiciile colecției Economie și Societate Liberă.

• Semnal editorial referitor la apariția volumului Epicur şi epicureismul antic. Viața și opera lui Epicur, fragmente doxografice, interpretare, note, editat de Andrei Cornea, pe platforma web LaPunkt.ro.

• Recent a apărut numărul XII al anuarului ieșean de istorie a evreilor din România, `Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae (SAHIR)`. Denumirea prescurtată, stabilită prin inițialele cuvintelor titlului latin, are sens în ebraică: salariat, respectiv angajat. Angajat în cercetarea istoriei evreilor din România, într-o cercetare strict științifică, `sine ira et studio`. Revista apare într-o serie nouă, prin angajarea directă a UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" din IAŞI, Facultatea de Istorie, Centrul de Studii Iudaice ”Dr. Alexandru Șafran”, în cadrul editurii aceleiași universități, în colaborare cu Institutul de Arheologie și Institutul de Istorie ”A. D. Xenopol”, ambele din cadrul Academia Română, Filiala Iași.
Lucian-Zeev Herscovici, în Revista Baabel, despre apariția noului număr al SAHIR.

• „…la Iași a apărut primul volum din corespondența lui Petru Caraman (1898-1980), cărturar cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut.”
Ziarul BZI (20 iulie 2016), despre apariția volumului Corespondență, vol. I, de Petru Caraman.

• Alte dosare de presă din ultimele luni, aici, aici, aici și aici.