Două volume publicate la Editura UAIC, premiate de Societatea de Științe Istorice din România

09.10.2024

    Volumele Constantin N. Brăiloiu (1809-1889). Fragmente biografice, de Laurențiu Vlad, și Politică și discurs național în vremea domniei lui Alexandru D. Ghica (1834-1842), de Cosmin Mihuț, au fost distinse cu Premiul „A. D. Xenopol” al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR).
     Cărțile au fost publicate în anul 2023 la Editura UAIC în colecția HISTORICA.
   Premiul a fost decernat în cadrul Școlii de Vară a SȘIR (21-26 iulie 2024, Târgoviște), la care au participat peste 100 de cercetători și profesori de istorie.
    Finanțat de Consiliul Județean Dâmbovița, evenimentul a fost organizat de Societatea de Științe Istorice din România, filiala Dâmbovița, în parteneriat cu Arhiepiscopia Târgoviștei, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească de la Târgoviște, Universitatea Valahia din Târgoviște, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala „Mihai Viteazul” Dâmbovița, Primăria Târgoviște, Rotary Club Dâmbovița, Asociația Părinților Cantacuzini Târgoviște, Primăria Răcari și Primăria Dărmănești.

   Cartea lui Laurențiu Vlad stăruie asupra biografiei lui Constantin N. Brăiloiu, ministru al Justiţiei în guvernele Barbu Catargiu, preşedinte al Adunării Deputaţilor, primar al Capitalei, unul dintre liderii conservatori intransigenţi din anii 1850-1860, care a avut mai multe madate de deputat şi de senator, fiind totodată și un important jurnalist politic. Cartea se împarte în câteva secţiuni care conturează rând pe rând datele familiale ale lui Constantin Brăiloiu, averea şi proprietăţile acestuia, studiile în străinătate (Geneva şi Paris), ascensiunea socială şi politică, activitatea de jurnalist politic, activitatea de deputat, senator şi ministru, opera juridică, precum şi concepția sa politică.

   Lucrarea semnată de Cosmin Mihuț propune o incursiune în viaţa politică din Ţara Românească, în timpul domniei lui Alexandru D. Ghica, urmărind, totodată, să surprindă contextul şi maniera în care s-a constituit un discurs naţional, emanând de la grupul politic condus de Ion Câmpineanu. Demersul a pornit de la înțelegerea realităţilor politice generate de Regulamentul Organic, a provocărilor întâmpinate de domn şi de noile instituţii în asigurarea stabilităţii reformelor, mergând apoi pe firul faptelor ce au condus la constituirea unui grup politic ataşat de un patrimoniu de idei, reprezentativ un nou tip de solidaritate, eminamente politic. Fără a pierde din vedere aspectele ce ţin de interesele, aspiraţiile, vederile şi opiniile membrilor săi, cartea urmăreşte eforturile lor pentru „deşteptarea” politică a patriei şi pentru afirmarea politică a naţionalităţii.

   Laurenţiu Vlad (n.1967, Ștefănești, Argeș) este doctor în istorie (specializarea istoria mentalităţilor) al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (din 1999) şi profesor al Universităţii din Bucureşti (din 2004). A avut mai multe stagii de studii şi de cercetare la Atena (Copernicus, Leventis), Bruxelles (Tempus), Strasbourg (Tempus) şi Paris (BGF, Bursier Fernand Braudel). Este specializat în istoria românilor, secolele XIX-XX (imagologie şi imaginar identitar naţional, diplomaţie culturală, formarea elitelor), şi în istoria mentalităţilor, a ideilor politice şi a ideologiilor (conservatorism, ideea europeană, imaginea celuilalt). În anii 1991-2016 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, precum şi la Institutul Diplomatic Român (2006-2011). A publicat peste 20 de volume ca unic autor sau în colaborare.

    Cosmin Mihuț (n. 1988, Iași) este lector universitar doctor al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Domenii de interes: istoria politicii, în special studiul practicilor discursive și reprezentărilor, a formelor de legitimare și exercitare simbolică a puterii, urmărind grupurile şi structurile de putere ce au activat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum şi modul în care acestea s-au format, în contextul constituirii discursului național românesc și al mișcării de emancipare națională; istoria relațiilor internaționale, în legătură cu politica Marilor Puteri față de „Problema orientală” și, odată cu delimitarea „chestiunii românești” din ansamblul acesteia, istoria relațiilor Principatelor Române cu Marile Puteri.