DUBLĂ LANSARE DE CARTE: The Bibliophilic Vision of the Lagid Dynasty / Ecumenismul bibliofil al dinastiei Lagizilor, de Daniela Orzață, miercuri, 11 noiembrie, la BCU Iași

05.11.2026

Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași vă invită miercuri, 11 noiembrie 2026, de la ora 18.00 la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași, Sala B. P. Hasdeu, unde va avea loc o dublă lansare de carte. Volumele care vor fi lansate sunt semnate de Daniela Orzață, doctor în istorie și profesor de limba greacă modernă și greacă veche la Fundația Culturală Elenă din Alexandria (Egipt).
Concret, este vorba despre lucrarea Ecumenismul bibliofil al dinastiei Lagizilor, publicată de Daniela Orzață în anul 2023 la Editura UAIC, precum și de ediția revăzută, în limba engleză a acesteia, The Bibliophilic Vision of the Lagid Dynasty, publicată anul acesta, de asemenea la Editura UAIC.

Alături de autoarea lucrării, cărțile vor fi prezentate de prof. univ. dr. Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, decanul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv, conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii UAIC, și de conf. univ. dr. Iulian Moga.

Volumul The Bibliophilic Vision of the Lagid Dynasty, a fost lansat anul acesta și la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din Orientul Mijlociu. Între invitații evenimentului de la Cairo s-au numărat E.S. dr. Clara-Alexandra Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, precum și E.S. dr. Olivia Toderean, ambasador al României în Republica Arabă Egipt.

Publicate în colecția coordonată de prof. univ. dr. Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Antiqua et Mediaevalia, cărțile semnate de Daniela Orzață pun în discuţie uimitoarea pasiune bibliofilă a regilor dinastiei Lagide, cercetând, în baza mărturiilor vremii și a exegezei moderne, modalitățile de achiziție la care au recurs aceștia pentru a aduna cât mai multe cărţi în Biblioteca din Alexandria, căror domenii le aparţineau acestea și în ce măsură se poate vorbi de un ecumenism bibliofil, știind că în această bibliotecă nu au existat doar cărți scrise de autori greci, ci şi unele scrise de autori străini în limba greacă sau traduse în această limbă. Noutatea lucrării constă, cu precădere, în discutarea politicii de achiziție a cărților pentru biblioteca alexandrină, prezentarea detaliată a metodelor utilizate de diferiți regi Lagizi și explicarea motivației pe care au avut-o aceștia în a institui o astfel de politică, în diferitele contexte social-istorice create pe parcursul domniei lor în Egiptul elenistic.

«Lucrarea de față se înscrie ca o contribuție originală în problematica vastă a civilizației elenistice, prin reliefarea aportului regilor din dinastia Lagidă la crearea unui adevărat imperialism cultural, având ca focar Alexandria Egiptului. Interesul, chiar pasiunea lor pentru cartea de orice proveniență, literară și științifică, greacă sau străină, este bine reliefat și serios documentat de autoarea lucrării, autorizând ideea ecumenismului bibliofil care constituie lait-motivul lucrării. Am constatat în elaborarea acestei lucrări o reală competență filologică și istorică, subtilitate exegetică, fluență și elevație expresivă.» (prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv)

«…un element original îl reprezintă clasificarea procedeelor de achiziție realizată de către autoare: cumpărarea cărților din târgurile de carte din Egipt și din afara lui, prin intermediul unor agenți desemnați de rege, care le punea la dispoziție un buget generos în acest scop; confiscarea cărților găsite la bordul navelor care acostau în portul Alexandriei, în schimbul originalelor proprietarii primind copii ale acestora, scrise pe papirus de cea mai bună calitate, proprietarii fiind, de asemenea, recompensați financiar pentru cărțile originale confiscate; solicitarea de cărți în corespondența cu suveranii străini; scrierea unor cărți la ordinul regilor. Autoarea are în vedere și numărul de volume achiziționat și maniera de clasificare a cărților; ea constată că, în mod firesc, fondul de carte greacă era cel mai bogat, iar în privința fondului de carte străină, insistă asupra Bibliei ebraice și asupra traducerii ei în greacă. Inventarierea domeniilor de referință ilustrează practic diversitatea, imensitatea și calitatea excepțională a achizițiilor.» (prof. univ. dr. Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba)

Daniela Orzață (n. 1979, Constanța) este doctor în istorie din anul 2021, titlu obținut în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, cu o teză de doctorat ce poartă titlul prezentei lucrări. A absolvit Facultatea de Litere (Limbi clasice: Latină-Greacă veche) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2002), a continuat apoi cu un master în Studii Egeo Mediteraneene (2005), tot în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În perioada studiilor universitare, a beneficiat de burse de studiu în cadrul universităților „Aristotel” din Salonic și „Kapodistria” din Atena (Grecia). A participat la nume¬roase simpozioane și conferințe științifice naționale și internaționale; a publicat, de asemenea, recenzii și o serie de articole în reviste de specialitate. Începând cu anul 2007 lucrează ca profesor de limba greacă modernă și greacă veche la Fundația Culturală Elenă din Alexandria (Egipt) și este membră a Asociației Arheologice din Alexandria (Egipt).