LANSARE DE CARTE: Andrei Pippidi, mai puțin cunoscut. Studii adunate de foștii săi elevi cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, marți, 6 martie, la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București

01.03.2018

Institutul de Studii Sud-Est Europene și Institutul de Istorie „N. Iorga” vă invită marți, 6 martie 2018, de la ora 11.00, la sediul Institutului „N. Iorga” (București, Bd. Aviatorilor nr.1, sector 1), la lansarea volumului Andrei Pippidi, mai puțin cunoscut. Studii adunate de foștii săi elevi cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, recent apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Instituțiile organizatoare, aflate sub egida Academiei Române, omagiază pe această cale opera profesorului Andrei Pippidi, una din personalitățile remarcabile ale istoriografiei din zilele noastre.
Invitații care vor prezenta volumul lansat sunt istoricii Marian Coman, Ovidiu Cristea, Radu G. Păun și Andrei Timotin, cei care de altfel, alături de Ovidiu Olar, au și îngrijit din punct de vedere editorial această carte. Se readuc astfel în actualitate anumite studii semnate de Andrei Pippidi, apărute în reviste sau volume colective cu o circulație limitată, care au rămas de-a lungul timpului mai puțin accesibile cercetătorilor și publicului larg.
Grupate în patru secțiuni (Istorici și istorie; Domni și boieri; Cărți, cititori, colecționari; Călătorii și imagini), cele 38 de texte care sunt republicate în acest volum ilustrează preocupările deosebit de diverse ale autorului, în decursul a 45 de ani de cercetare istorică, mergând de la formarea statelor medievale românești și relațiile lor cu vecinii, până la orizonturile imaginare ale oamenilor de altădată și la locul românilor în istoria și în cultura europeană.
Istoricul Andrei Pippidi s-a născut în 1948 la Bucureşti. Este membru corespondent al Academiei Romane. Studii la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Stagii de cercetare la Paris, la CNRS, în 1974 şi 1978, cu profesorii Pierre Chaunu şi Jacques Le Goff, apoi la Oxford, la Wolfson College, în 1981-1982, cu lordul Dacre of Glanton (H.R. Trevor- Roper). Doctorate la Cluj, în 1981, şi la Oxford, în 1986. Din 1970, membru al Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti. Din 1990, în corpul didactic al Facultăţii de Istorie la Universitatea din Bucureşti, fiind din 1995 profesor de istorie a Evului Mediu european. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în perioada 1997-2001. Director al Institutului Român de Istorie Recentă în anii 1999-2001. Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1983). Premiul Național „Nicolae Iorga” (Botoșani, 2012). Statul francez i-a conferit distincția Ordre des Arts et des Lettres în grad de cavaler.