LANSARE DE CARTE: Fondul interzis, de Mircea Păduraru, vineri, 4 iulie, la Suceava

03.07.2025

Vineri, 4 iulie 2025, de la ora 11.00, în Sala Senatului de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV, corp A), va avea loc lansarea cărții Fondul interzis. Incursiune în antropologia folclorului licențios (vol. 1), de Mircea Păduraru, publicată în colecția Biblioteca de Istorie Literară la Editura UAIC.

Invitații care vor prezenta cartea alături de autor sunt prof. univ. dr. Claudia Costin și prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu (moderatorul evenimentului), cadre didactice de la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a USV.

Lansarea este precedată, de la ora 10.30, de prelegerea Conceptul de autenticitate şi provocarea temelor tabu. Mică incursiune în subteranele etnologiei naţionale, susținută în plenul conferinței de conf. univ. dr. Mircea Păduraru, autorul volumului care va fi lansat.

Evenimentul face parte din programul celei de-a XIV-a ediții a Conferinței Discurs critic și variație lingvistică, organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, prin Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socioumane. Domeniul Filologie și Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, în parteneriat cu Asociaţia de Studii Filologice Akademos, în cadrul proiectului Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV) susținut de Uniunea Europeană prin programul NEXTGenerationEU.

În Fondul interzis, Mircea Păduraru cercetează o categorie a creativității tradiționale sistematic ignorată de generații de etnologi: folclorul licențios. În esență, acest demers poate fi caracterizat de trei trăsături majore: I. interacțiunea frontală cu folclorul licențios/ obscen/ pornografic; II. angajarea într-un dialog polemic cu o tradiție de gândire (mai ales locală) prin care s-a operat izolarea acestei dimensiuni a creativității tradiționale; III. definirea unor repere pentru o perspectivă hermeneutică aptă să reveleze importanța folclorului licențios în cadrul tabloului general al culturii române.

«În etnoantropologia din România studiile despre creativitatea folclorică desemnată adesea (etic, nu emic) prin calificativele precum „obscen“, „licențios“, „pornografic“, „scatologic“, „abject“ ș.a.m.d. sunt cvasi-inexistente, cum cvasi-absente sunt și antologiile la temă. Lucrarea de față problematizează această lipsă și pledează în favoarea includerii folclorului erotic în categoria subiectelor de cercetare legitime, cu convingerea că asumarea acestui regim al creativității populare constituie nu numai o îmbogățire importantă a domeniului, ci și un gest de recuperare cu valoare morală.» (Mircea Păduraru)

«Mircea Păduraru nu doar inventariază cu acribie folclorul licențios cules și strecurat spre publicare, ci încearcă să înțeleagă și de ce nu s-au cules și apoi publicat asemenea texte folclorice, cale care ne conduce în nucleul dur al disciplinei, acolo unde mâini invizibile manevrează reflectoarele cercetărilor și le îndreaptă invariabil către anumite subiecte lăsând veșnic în umbră altele. De ce lucrurile se întâmplă astfel? Aceasta este întrebarea! Etnologia românească este precum Luna: are o față veșnic luminată de Soare și o alta la fel de veșnic ascunsă. Iar cartea lui Mircea Păduraru poate fi văzută ca un prim impuls demiurgic adus etnologiei românești, impuls ce imprimă Lunii o mișcare de rotație. Ce vreți mai mult de la o carte?» (Constantin Bărbulescu)

«Studiul lui Mircea Păduraru reprezintă un demers deosebit de curajos, deoarece își propune, direct și asumat, să demonteze unul dintre cele mai vechi și mai periculoase mituri ale etnologiei naționale, țăranul român» (Bogdan V. P. Mocanu)

Mircea Păduraru (n. 1980, Iași) este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă etnologie, dar și seminarii de literatură postbelică și contemporană. Domeniile sale de interes, în care a și publicat în ultimii ani, sunt: etnologia religiei, religie materială, etnologie și putere, etnografie și eclesiologie, demonologie. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat volumul Reprezentarea Diavolului în imaginarul literar românesc (2012), rezultat al tezei de doctorat susținute în 2011, având drept coordonator științific pe prof. univ. dr. Dan Mănucă. Cartea publicată în 2012 a primit Premiul pentru Debut al Ziarului de Iași, precum și Premiul pentru Debut al revistei Convorbiri literare. Este membru al Asociației de Studii Etnologice din România (ASER) și al Centrului de Cercetare Ecclesiology and Ethnography de la Unviersitatea din București.