LANSARE DE CARTE: Răul. Interpretări literare, de Constantin Ivanov, joi, 19 mai, la Chișinău

16.05.2022

Joi, 19 mai 2022, de la orele 14.00, va fi lansat la Chișinău, în Republica Moldova, volumul Răul. Interpretări literare, de Constantin Ivanov, recent publicat la Editura UAIC.
Evenimentul va avea loc la Academiei de Științe a Moldovei (str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 1, Sala Mică), în organizarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău.
Invitați: acad. Mihai Cimpoi, dr. hab. Andrei Țurcanu, dr. hab. Alexandru Burlacu și dr. Tatiana Potîng.
Moderatoarea evenimentului va fi dr. hab. Nina Corcinschi, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chișinău.

Prefațată de prof. univ. dr. Constantin Dram, cartea lui Constantin Ivanov impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc.

«Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu)