LIBREX 2014: Prima traducere integrală a Bibliei în limba română – lansarea Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia de la 1688, Pars VIII: Regum III, Regum IV, sâmbătă, 15 martie, la Palas Mall

16.03.2014

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a lansat sâmbătă, 15 martie, în cadrul LIBREX 2014, Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia de la 1688, Pars VIII: Regum III, Regum IV , proiect coordonat de Eugen Munteanu.
Invitaţi: Prof. univ. dr. Vasile Işan (rector al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»), Acad. Viorel BARBU (fost rector al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»), Prof. univ. dr. Gheorghe POPA (fost rector al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»), Prof. univ. dr. Codrin Liviu Cuţitaru (decan al Facultăţii de Litere), Prof. univ. dr. Andrei HOIŞIE (director al Editurii Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»), Prof. univ. dr. Eugen MUNTEANU (director al proiectului Monumenta linguae Dacoromanorum).
Autorii volumului de faţă sunt specialişti în limbă română veche, membri sau colaboratori ai Centrului de Studii Biblico-Filologice de la Iaşi. Aceştia sunt: Coordonatorul proiectului, prof.univ.dr. Eugen MUNTEANU , Autorii volumului: Dr. Iosif CAMARĂ, Dr. Ana CATANĂ-SPENCHIU, Dr. Ana Maria GÎNSAC, Prof. dr. Mihai MORARU, Dr. Maria MORUZ, Dr. Sabina ROTENŞTEIN, Dr. Elena TAMBA, Dr. Mădălina UNGUREANU, Autorul versiunii informatizate: Vlad Sebastian PATRAŞ, Editor: Dr. Ana Maria GÎNSAC
Biblia de la 1688 (numită şi "Biblia lui Şerban Cantacuzino" sau "Biblia de la Bucureşti") este prima traducere integrală a Bibliei în limba română. Prin prezentul volum continuăm publicarea seriei Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (MLD), iniţiată în anul 1986, în cadrul unui proiect ştiinţific realizat în colaborare de Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prin Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman, şi „Albert Ludwig” din Freiburg, Germania. Structura iniţială a seriei a fost păstrată. De asemenea, a fost păstrat principiul transcrierii interpretative a textelor chirilice vechi, adoptat de iniţiatorii proiectului. Transcrierea în alfabet latin şi în grafie actuală a celor trei vechi versiuni biblice din secolul al XVII-lea pe care le edităm în paralel – Biblia de la Bucureşti (1688), Manuscrisul 45 (aşa-numita versiune „Milescu revizuită”) şi Manuscrisul 4389 (aşa-numita versiune „Daniil Panoneanul”) – este, aşadar, potrivit cerinţelor filologiei româneşti moderne, una de tip interpretativ.