MASĂ ROTUNDĂ: Andreea Mironescu și Mihai Iovănel prezintă la Cluj volumul „Platforme ale memoriei. Romanul în postcomunismul românesc”

13.11.2026

Platforme ale memoriei. Romanul în postcomunismul românesc, volum coordonat de cercetătorii Andreea Mironescu și Mihai Iovănel, va fi subiectul unei mese rotunde care va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie 2026, de la ora 15.00, la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.

Invitații care vor vorbi în cadrul acestei discuții moderate de Andreea Mironescu, sunt cercetătorii Mihai Iovănel, Adriana Stan și Cosmin Borza, împreună cu Bogdan Vișan și Horațiu Tohătan.

Evenimentul va avea loc în cadrul celei de-a patra ediții a International Conference for the Study of the Novel, ale cărei lucrări se înscriu în tema The Novel in an Unequal World: Core, Periphery, Semiperiphery. Conferința are loc la Cluj-Napoca în perioada 13-14 noiembrie 2026 și are drept scop diseminarea cercetării științifice referitoare la problematica romanului în perioada contemporană.

Cartea se înscrie în sfera studiilor culturale și propune o reconstrucție a postcomunismului românesc pornind de la romanul memoriei, unul dintre cele mai importante genuri ale literaturii contemporane internaționale. Plasată metodologic la intersecția dintre studiile literare și Memory Studies, cartea oferă prima analiză sistemică a unui amplu corpus de romane contemporane (peste 200 de titluri), urmărind evoluția subgenurilor, dinamica generațională, mecanismele pieței editoriale, ideologiile memoriei și circulația lor în spațiul internațional. De asemenea, sunt discutate dintr-o perspectivă comparatistă cinci subgenuri ale romanului memoriei: testimonial, post-testimonial, transgenerațional, romanul maturizării și metaficțiunea istoriografică.

Recent publicat la Editura UAIC, lansat cu câteva zile în urmă cu ocazia Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și deja distins cu Premiul special al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), volumul se adresează nu doar publicului academic specializat, ci și cititorilor interesați de literatura contemporană.

«...Platforme ale memoriei cartografiază romanul românesc de după 1989 din perspectiva unuia dintre cele mai importante genuri literare contemporane: romanul memoriei. Apărut aproape simultan în regiuni diverse ale globului în ultimele decenii ale secolului XX, acesta se distinge de romanul istoric sau de romanul politic prin angajamentul său reflexiv și etic faţă de istorii colective traumatice și faţă de regimuri opresive precum colonialismul, fascismul sau comunismul. Ca alte genuri din istoria romanului, și acesta este produsul unor configuraţii istorice, politice, economice și afective specifice lumii de după al Doilea Război Mondial și, mai ales, de după Războiul Rece. Amploarea actuală a romanului memoriei, de la operele unor laureaţi ai Premiului Nobel până la ficţiunea de consum despre Auschwitz, îl consacră drept una din formele literare paradigmatice ale noului mileniu..» (Andreea Mironescu)

«Așa cum forma marfă codifică și ascunde relaţiile sociale ale producţiei15, memoria codifică și maschează – fără a le opaciza complet – relaţii sociale, conflicte și asimetrii. Ea funcţionează ca „hieroglifă socială”16: un obiect aparent autonom, investit cu valoare de schimb, care transmite într-o formă abstractizată procese sociale complexe. Memoria este astfel marfă într-un sens dublu: ca obiect care circulă prin procese instituţionale și ca formă care substituie și maschează relaţii sociale. Nu ca iluzie sau ca falsă conștiinţă produsă intenţionat17, ci ca rezultat al unei adecvări structurale, parţial ascunse18, la realitatea momentului istoric.» (Mihai Iovănel)

Andreea Mironescu este cercetătoare la Institutul de Cercetări Interdisciplinare – Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ariile ei de expertiză sunt literatura română și comparată, teoria critică, memoria și postmemoria comunismului, cu accent pe componenta generațională și de gen. Este autoarea unei monografii (Afacerea clasicilor: Paul Zarifopol și critica modernității, 2014) și a mai multor studii publicate în jurnale și volume colective din România, Slovacia, Germania, Canada și Marea Britanie. A contribuit la volumul Theory in the “Post” Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons (Bloomsbury Academic, 2021) și este membră a Memory Studies Association. Între 2022 şi 2024 a condus proiectul de cercetare Romanul memoriei în postcomunism: subgenuri, generații, rețele transnaționale, finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România.

Mihai Iovănel este critic și istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A publicat volumele Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică (2012), Roman polițist (2015), Ideologiile literaturii în postcomunismul românesc (2017), Istoria literaturii române contemporane: 1990-2020 (2021) și Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema (2023, în colaborare cu Andrei Gorzo). A contribuit la volumele Romanian Literature as World Literature (Bloomsbury Academic, 2018) și Theory in the “Post” Era. A Vocabulary for the 21st-Century Conceptual Commons (Bloomsbury Academic, 2021). Ariile sale de interes includ istoria literară, teoria critică și analiza formelor culturii de consum.

Alături de cei doi coordonatori, contributorii volumului sunt Cosmin Borza, Adriana Stan, Alina Moroșanu și Gabriela Vieru.