PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE 2016: Patru dintre volumele laureate, apărute la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”din Iași
19.12.2016
Academia Română, cel mai important for cultural al României, a recompensat și în acest an efortul universitarilor și cercetătorilor ieșeni care au publicat rezultatele activității științifice la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Astfel, patru volume publicate în anul 2014 au primit laurii academiei, confirmând exigențele valorice promovate de programul editorial al universității ieșene.
Cărțile și autorii premiați sunt:
• la secțiunea Filologie și Literatură:
- Tezaurul toponimic al României. Moldova., Vol. II. Mic dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic. Partea 1. Toponime personale, a primit Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu. Cartea îi are ca autori pe cercetătorii Daniela Butnaru, Vlad Cojocaru, Dinu Moscal și Ana-Maria Prisacaru și drept coordonator pe Dragoş Moldovanu, toți de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Ea cuprinde o selecţie de toponime reprezentative pentru Moldova istorică, desemnând obiecte (socio)geografice diverse - localităţi, ape curgătoare şi stătătoare, forme de relief, păduri sau câmpii etc. - grupate după metoda câmpurilor toponimice.
- Noul Atlas Lingvistic Român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. IV, a primit același Premiu Bogdan Petriceicu Hasdeu. Volumul are drept autori un colectiv de cercetători filologi de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași și de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Aceștia sunt: Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Adrian Turculeţ, Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu și Veronica Olariu. În prezentul volum sunt publicate răspunsurile la 266 de întrebări din Chestionarul NALR, sistematizate şi prezentate în hărţi analitice şi hărţi sintetice, ca şi în texte de tip „material necartografiat”. Acest demers redacţional oferă noi oportunităţi de cercetare, prin crearea unei ample baze de date, deschisă oricărei explorări sistematice ulterioare a materialului astfel stocat.
• la secțiunea Stiințe Istorice și Arheologie:
- Nicolae Petrescu-Comnen – Diplomat, de Adrian Viţalaru, a obţinut Premiul Mihail Kogălniceanu. Autorul, lector universitar doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, își asumă rolul de a recompune şi de a explica activitatea unui diplomat român, făcând trimitere la contextul în care a trăit şi la factorii care i-au influenţat cariera profesională şi existenţa umană.
Tot la secțiunea Stiințe Istorice și Arheologie, volumul apărut la prestigioasa editură Routledge, Fear and Loathing in Ancient Athens. Religion and Politics during the Peloponesian War, de Alexander Rubel a primit Premiul Vasile Pârvan. Cartea a apărut anterior în versiune românească la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Cetatea înspăimântată. Religie şi politică la Atena în timpul războiului peloponesiac, 2006). Alexander Rubel este istoric şi germanist, născut în Germania, cu doctorat la Konstanz din anul 2000, actulamente cercetător principal și director al Institutului de Arheologie al Academiei Române din Iași şi profesor asociat al Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
• la secțiunea Științe Biologice:
Applied microbiology: from plant growth promotion to new neuroprotective drugs, de Marius Ştefan, a primit Premiul Grigore Antipa. Autorul este conferențiar universitar doctor la Catedra de Biologie moleculară și experimentală a Facultății de Biologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Lucrarea este concepută ca o monografie în care se realizează o îmbinare armonioasă între datele din literatura de specialitate şi rezultate ale cercetărilor autorului în domeniul biotehnologiilor microbiene.
În aceeași secțiune a Științelor Biologice, cartea Halophytes: An Integrative Anatomical Study, de Marius-Nicuşor Grigore, Lăcrămioara Ivănescu și Constantin Toma, a primit Premiul Emil Racoviţă. Apărută în anul 2014 la Springer, lucrarea reprezintă dezvoltarea unui amplu proiect de cercetare al cărui punct de plecare a fost materializat în 2010 prin publicarea la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a cărții Halofitele. Aspecte de anatomie ecologică, de către Marius Nicuşor Grigore și acad. Constantin Toma. Autorii sunt cadre didactice la Facultatea de Biologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tematica lucrării este legată de o știință relativ nouă, halofitologia, dedicată studiului interdisciplinar al plantelor care sunt legate, într-un fel sau altul, de salinitatea ridicată a mediilor în care ele vegetează.
De asemenea Academia Română i-a acordat Diploma Meritul Academic lui Nicolae Ursulescu, profesor emerit la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, autor, coautor, editor sau coordonator a mai multor cărți din domeniul preistoriei și arheologiei, apărute la editura universității (Contribuţii privind neoliticul şi eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol. 1, 2000; Dimensiunea europeană a civilizaţiei eneolitice est-carpatice, 2007; Cucuteni. Tesori di una civiltà preistorica dei Carpazi, 2009; Cucuteni. Ecouri în epocă ale monografiei lui Hubert Schmidt, 2009; Orbis Praehistoriae. Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam, 2015).
Ceremonia de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2014 a avut loc în Aula Academiei Române, vineri, 16 decembrie 2016. Evenimentul a început la ora 10.00, în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Academiei Române, reuniţi în Adunare Generală. Premiile au fost înmânate de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române.
Academia Română a apreciat necesitatea recunoaşterii şi recompensării contribuţiilor deosebite la dezvoltarea culturii şi ştiinţelor româneşti prin acordarea de premii, încă de la înfiinţarea sa, în anul 1866. Principalii oameni politici ai acelor vremuri, cum au fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza sau regele Carol I, cărora li s-au alăturat oameni de stat, aflaţi în fruntea ţării, sau spirite responsabile, cu vocaţia mecenatului, au sprijinit prin donaţii Academia Română în acest demers al său de consacrare şi de stimulare a creaţiei naţionale. (din Comunicatul Biroului de presă al Academiei Române).