PREMIUL PENTRU DEBUT AL ZIARULUI DE IAŞI 2024: Ioan Ciprian Bursuc, pentru volumul Fenomenologia mirării

29.04.2024

    Ioan Ciprian Bursuc este câștigătorul din acest an al Premiului pentru Debut al Ziarului de Iaşi, pentru volumul Fenomenologia mirării. Homer, Platon și Heidegger, publicat în anul 2023 la Editura UAIC în colecția SOPHIA.
Anunțul a fost făcut recent de Ziarul de Iași, în urma deciziei luate de juriul prezidat de prof. univ. dr. Alexandru Călinescu. Tot aici este precizat că festivitatea de decernare a Premiilor „Ziarului de Iași” va avea loc miercuri, 15 mai, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

   «Primirea acestui premiu mi-a provocat o veritabilă mirare, întrucât scriitorii de filosofie sunt mai puțin obișnuiți cu asemenea semne de prețuire decât prozatorii. Premiul pentru Debut înseamnă o formă de recunoaștere profesională care mă bucură și mă onorează, mai ales că profesorii care au jurizat acest concurs îmi sunt modele intelectuale», a declarat pentru Ziarul de Iași câștigătorul Premiului pentru Debut 2024.

   Tot Ziarul de Iași îl citează și pe profesorul Codrin Liviu Cuțitaru, unul dintre membrii juriului, care afirmă că «Ioan Ciprian Bursuc este, fără îndoială, un nume de care vom auzi și în viitor în spațiul cultural românesc. Intrarea sa în scenă, prin Fenomenologia mirării, astăzi premiată de Ziarul de Iași pentru debut, ne încredințează că așa va fi».

   Având o tradiție de două decenii, Premiile Ziarului de Iași recompensează autorii celor mai bune cărți românești ale anului precedent. Selecția volumelor este făcută de către un juriu alcătuit din universitari ieșeni.

    Cartea premiată pentru debut are drept subiect o idee fondatoare a filosofiei în orizontul cultural european, și anume că θαυμάζειν este ἀρχὴ φιλοσοφίας, adică mirarea este începutul, sursa, originea sau principiul filosofiei. Intuiția existenței unei legături originare între mirare și filosofie apare în dialogurile lui Platon și este consolidată decisiv de Aristotel, care a instituit prin tematizările sale din prima carte a Metafizicii o întreagă tradiție explicativă activă și în zilele noastre. Dincolo de această origine, avem de-a face cu una dintre ideile cele mai de succes ale filosofiei, întrucât a fost reluată în diferite forme și cu mici variații de majoritatea gânditorilor canonici de la Platon și Aristotel la Toma, Descartes, Kant, Hegel, Schopenhauer, Heidegger sau Arendt. Pornind de la aceste date, cercetarea aprofundează următoarele întrebări: care sunt cauzele fecundității acestei legături și cum se explică succesul său istoric? Ce înseamnă pentru Platon fenomenul mirării și de ce asociază această experiență nașterii filosofiei în dialogul Theaitetos? În ce constă orizontul semantic originar (homeric) al fenomenului mirării în cultura europeană? Este mirarea un principiu exterior al filosofiei (Aristotel) sau un principiu interior, care determină gândirea într-o manieră esențială (Heidegger)?

   «Efortul de analiză și înțelegere pe care-l face Ioan Ciprian Bursuc în legătură cu fenomenul mirării – al celei filosofice, înainte de toate – este realmente impresionant. Cercetarea se dovedește una propriu-zis științifică, în același timp analitică și comprehensivă, aplicată și speculativă, în sensul elevat al cuvântului. Realizează, în definitiv, un studiu științific de anvergură, într-un limbaj atent elaborat și cu explorarea exigentă a anumitor orizonturi discursive sau conceptuale.» (prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei, membru corespondent al Academiei Române)

   Ioan Ciprian Bursuc (n. 1992, Hârlău) este asistent universitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, unde susține seminare universitare de Fenomenologie, Hermeneutică, Filosofie contemporană, Metodologie filosofică, Fenomenologie aplicată, Hermeneutică radicală, Gândire critică. Este doctor în filosofie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și a beneficiat de burse de studii și de cercetare la Université de Bourgogne (Dijon) și la Albert-Ludwigs-Universität (Freiburg). A publicat articole în reviste de specialitate asupra unor filosofi precum Martin Heidegger, Augustin, Alexandru Dragomir, Anton Dumitriu. Face parte din echipele de redacție ale revistelor Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy și Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, și este membru al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică. Domeniile sale de interes sunt fenomenologia, hermeneutica, ontologia și filosofia antică greacă.