S-a stins din viaţă profesorul universitar Alexandru Andriescu

24.02.2014

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi îşi exprimă regretul la trecerea în nefiinţă a profesorului universitar Alexandru Andriescu, autor şi coordonator de proiecte filologice, un exemplu de probitate profesională şi dăruire afectivă faţă de generaţii întregi de studenţi, cadre didactice de la Facultatea de Litere a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi sau simpli cititori.
A fost decan al Facultăţii de Litere a universităţii ieşene între anii 1985-1990.
Pe lângă numeroase ediţii de opere, studii introductive sau postfeţe, Al. Andriescu a publicat cinci volume de studii ce vizează probleme de filologie, stilistică, stil şi istorie literară, rodul unei cercetări minuţioase şi de durată ce s-a soldat, nu o dată, mai întâi cu articole în presa de specialitate. Acesta este motivul pentru care câteva dintre articolele sale pe teme stilistice au fost incluse în bibliografia franceză Essai de bibliographie critique de stylistique francaise et romane (1955-1960), alcătuită, în 1961, de Helmut Hatzfeld şi Yves le Hir.
Studiile cele mai substanţiale rămân cele consacrate romanelor lui Gib I. Mihăescu, în care Andriescu practică „o critică de interpre­tare, constructivă, nespectaculoasă, ce se impune prin rigoare şi echilibru, limpezime şi receptivitate” (G. Dimisianu), dove­dind o admiraţie reţinută, ce va conduce la editarea, în cinci volume, a operei complete a acestui autor (1976-1995). Al. Andriescu este de asemenea coeditor al proiectului Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediţiei, Andriescu, aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament.
La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Alexandru Andriescu a publicat volumele Studii de filologie şi istorie literară, Iaşi, 1997 şi Psalmii în literatura română, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum, Iaşi, 2003 şi separat, în volum, în colecţia Biblioteca de Istorie Literară a editurii, în 2004. Psalmii în literatura română este probabil, "cartea cea mai importantă pe care profesorul a dat-o în domeniul istoriei literare(...). Sigur, ea este rodul unor preocupări mai vechi, privind tălmăcirea versificată a lui Dosoftei şi editarea Bibliei de la 1688, dar îşi găsesc locul în această sinteză, pe lângă nume grele ale literaturii vechi, şi autori precum Ion Heliade Rădulescu, Macedonski, Tudor Arghezi, V. Voiculescu, Lucian Blaga sau Ştefan Aug. Doinaş. Este o sinteză obligatorie pentru cine se ocupă de subiect." (Bogdan Creţu)