Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov, la “Zilele Culturii Ruse la Iaşi”

21.12.2014

Lansarea uneia dintre cele mai noi apariţii sub sigla Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi - Scrisori din Basarabia, de Ivan Aksakov, într-o ediţie îngrijită, prefaţată, tradusă şi adnotată de Leonte Ivanov - a constituit un punct de atracţie pe lista evenimentelor incluse în proiectul „Cultura rusă la Iaşi”, derulat, sub patronajul Ambasadei Federaţiei Ruse în România, Agenţiei Federale Rossotrudnicestvo, Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă, Catedrei de slavistică „Petru Caraman” de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iaşi, între 19 şi 20 decembrie.
Volumul, de o deosebită valoare documentară, oferă publicului cititor din România o incitantă incursiune în universul basarabean de la mijlocul secolului al XIX-lea prin intermediul celor 14 scrisori pe care poetul, publicistul şi criticul literar Ivan Sergheevici Aksakov (1823-1886) - una dintre personalităţile marcante ale intelectualităţii ruseşti a vremii - le-a expediat familiei sale în decursul celor două luni (noiembrie-decembrie 1948) în care s-a aflat în Basarabia, în calitate de însărcinat al Ministerului de Interne. Misiunea sa oficială, aceea de a inspecta magazinele de pâine şi şcolile evreieşti şi, în secret, de a observa starea de spirit din rândul comunităţii schismatice, după înfiinţarea, în 1846, a Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi de la Fântâna Albă (raportul înaintat Ministerului de Interne este inclus în anexele volumului), a constituit pentru un spirit deschis precum Ivan Aksakov un bun prilej pentru a studia aspectele economice, modul de trai, opiniile politice, psihologia şi tradiţiile grupurilor etnice din Basarabia, o provincie alipită Imperiului ţarist în 1812, încă puţin cunoscută ruşilor.
Acuitatea observaţiilor, bogăţia de informaţii, dublate de farmecul relatărilor fac ca aceste scrisori să reprezinte „un document al epocii, unic în felul lui, complex şi, în acelaşi timp, captivant”, după cum precizează îngrijitorul ediţiei, Leonte Ivanov, în studiul introductiv, de interes atât pentru un public specializat - istorici, antropologi, sociologi, literaţi -, cât şi pentru publicul larg. În prezentarea care a însoţit lansarea volumului, criticul literar Bogdan Creţu, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iaşi, insistând asupra aspectelor documentare şi literare ale volumului „Scrisori din Basarabia”, l-a recomandat ca veritabil studiu de imagologie, de o deosebită importanţă culturală.
La evenimentul de lansare organizat la Casa cu Absidă au fost prezentate, de asemenea, alte trei volume de traduceri însoţite de studii critice din autori ruşi, publicate în ultimii trei ani: “Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi. Partea I”, de F.E. Melnikov, Editura C.R.L.R., 2014, în traducerea lui Leonte Ivanov, „Cronica lui Nestor”, o „Poveste din anii de demult” scrisă de călugărul Mănăstirii Sfîntul Teodosie de la Pecerska. Despre originea Pămîntului rusesc. Cine a venit să domnească primul aici și de unde a apărut Pămîntul Rusesc (Povest' vremennych let), ediţie îngrijită, traducere, note, studiu introductiv de Marina Vraciu, Editura Doxologia, 2013, “Mai mult decât unu. Eseuri”, de Iosif Brodski,traducere din limbile engleză şi rusă de Marina Vraciu, Editura Ideea Europeană, 2011.
Prezent la manifestări, Aleksandr Vinnik, Secretar 1 în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse în România, şi-a exprimat speranţa că astfel de evenimente editoriale, care aduc o contribuţie majoră la întărirea relaţiilor culturale dintre România şi Federaţia Rusă, vor fi tot mai numeroase în următorii ani. De asemenea, Tudor Afanasov, preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală-Româno-Rusă, a ţinut să elogieze activitatea Catedrei de slavistică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, “unul dintre cei mai importanţi poli de promovare a culturii ruse în România şi invers”, doi dintre reprezentanţii acesteia - Leonte Ivanov şi Marina Vraciu - fiind răsplătiţi cu diplome de merit.