Volumul The Bibliophilic Vision of the Lagid Dynasty, de Daniela Orzață, a fost lansat la Târgul Internațional de Carte de la Cairo
01.02.2026
Volumul The Bibliophilic Vision of the Lagid Dynasty, semnat de Daniela Orzață, a fost lansat joi, 29 ianuarie 2026, la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din Orientul Mijlociu.
Cu acest prilej, alături de Daniela Orzață, autoarea cărții, au luat cuvântul E.S. dr. Clara-Alexandra Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, E.S. dr. Olivia Toderean, ambasador al României în Republica Arabă Egipt și conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În cadrul aceluiași eveniment au fost prezentate și o serie de volume recent publicate la editura UAIC și expuse la standul României de la Cairo.
Potrivit Ministerului Culturii, prezența României ca invitat de onoare la ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte de la Cairo marchează împlinirea a 120 de ani de relații diplomatice bilaterale.
Inițiativa participării României la Târgul Internațional de Carte de la Cairo a fost concretizată prin strânsa colaborare dintre Ministerul Culturii, Ambasada României în Republica Arabă Egipt și Ministerul Afacerilor Externe.
Desfășurată între 21 ianuarie și 3 februarie 2026, cea de-a 57-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Cairo este organizată sub înaltul patronaj al președintelui Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi, la Centrul Internațional de Expoziții din Egipt. Conform presei egiptene, Târgul Internațional de Carte de la Cairo a devenit al doilea cel mai mare târg de carte din lume după cel de la Frankfurt. La ediția din acest an participă un număr record de 1457 de edituri din 83 de țări la un total de peste 6600 de expozanți și o estimare de peste două milioane de vizitatori.
Ediție revăzută în limba engleză a volumului Ecumenismul bibliofil al dinastiei Lagizilor, publicat de Daniela Orzață în anul 2023 la Editura UAIC, cu o prefață de Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba, cartea de față își propune să pună în discuţie uimitoarea pasiune bibliofilă a regilor dinastiei Lagide, cercetând, în baza mărturiilor vremii și a exegezei moderne, modalitățile de achiziție la care au recurs aceștia pentru a aduna cât mai multe cărţi în Biblioteca din Alexandria, căror domenii le aparţineau acestea și în ce măsură se poate vorbi de un ecumenism bibliofil, știind că în această bibliotecă nu au existat doar cărți scrise de autori greci, ci şi unele scrise de autori străini în limba greacă sau traduse în această limbă. Noutatea lucrării constă, cu precădere, în discutarea politicii de achiziție a cărților pentru biblioteca alexandrină, prezentarea detaliată a metodelor utilizate de diferiți regi Lagizi și explicarea motivației pe care au avut-o aceștia în a institui o astfel de politică, în diferitele contexte social-istorice create pe parcursul domniei lor în Egiptul elenistic.
«Lucrarea de față se înscrie ca o contribuție originală în problematica vastă a civilizației elenistice, prin reliefarea aportului regilor din dinastia Lagidă la crearea unui adevărat imperialism cultural, având ca focar Alexandria Egiptului. Interesul, chiar pasiunea lor pentru cartea de orice proveniență, literară și științifică, greacă sau străină, este bine reliefat și serios documentat de autoarea lucrării, autorizând ideea ecumenismului bibliofil care constituie lait-motivul lucrării. Am constatat în elaborarea acestei lucrări o reală competență filologică și istorică, subtilitate exegetică, fluență și elevație expresivă.» (prof. univ. dr. Mihaela Paraschiv)
«…un element original îl reprezintă clasificarea procedeelor de achiziție realizată de către autoare: cumpărarea cărților din târgurile de carte din Egipt și din afara lui, prin intermediul unor agenți desemnați de rege, care le punea la dispoziție un buget generos în acest scop; confiscarea cărților găsite la bordul navelor care acostau în portul Alexandriei, în schimbul originalelor proprietarii primind copii ale acestora, scrise pe papirus de cea mai bună calitate, proprietarii fiind, de asemenea, recompensați financiar pentru cărțile originale confiscate; solicitarea de cărți în corespondența cu suveranii străini; scrierea unor cărți la ordinul regilor. Autoarea are în vedere și numărul de volume achiziționat și maniera de clasificare a cărților; ea constată că, în mod firesc, fondul de carte greacă era cel mai bogat, iar în privința fondului de carte străină, insistă asupra Bibliei ebraice și asupra traducerii ei în greacă. Inventarierea domeniilor de referință ilustrează practic diversitatea, imensitatea și calitatea excepțională a achizițiilor.» (prof. univ. dr. Lucrețiu Mihăilescu-Bîrliba)
Daniela Orzață (n. 1979, Constanța) este doctor în istorie din anul 2021, titlu obținut în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, cu o teză de doctorat ce poartă titlul prezentei lucrări. A absolvit Facultatea de Litere (Limbi clasice: Latină-Greacă veche) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2002), a continuat apoi cu un master în Studii Egeo Mediteraneene (2005), tot în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În perioada studiilor universitare, a beneficiat de burse de studiu în cadrul universităților „Aristotel” din Salonic și „Kapodistria” din Atena (Grecia). A participat la nume¬roase simpozioane și conferințe științifice naționale și internaționale; a publicat, de asemenea, recenzii și o serie de articole în reviste de specialitate. Începând cu anul 2007 lucrează ca profesor de limba greacă modernă și greacă veche la Fundația Culturală Elenă din Alexandria (Egipt) și este membră a Asociației Arheologice din Alexandria (Egipt).