ZILELE ACADEMICE IEȘENE 2025: Lansarea volumului Limbajul educației, vineri, 17 octombrie, la Academia Română, Filiala Iași

16.10.2025

Vineri, 17 octombrie 2025, la ora 13.45, în Aula Academiei Române, Filiala Iași, va avea loc lansarea volumului Limbajul educației, coordonat de Laurențiu Șoitu și Gabriela Haja.

Lansarea se desfășoară în cadrul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE 2025, eveniment care, potrivit organizatorilor, celebrează patru decenii de continuitate în promovarea valorilor cercetării și cunoașterii, reunind o amplă suită de manifestări științifice susținute de cele 9 institute și centre de cercetare, precum și de cele 11 comisii, subcomisii și colective de lucru din cadrul Filialei. Această manifestare își propune, an de an, să promoveze rezultatele cercetării științifice obținute de specialiștii ieșeni și să încurajeze dialogul între mediul academic și publicul larg, se mai arată în comunicatul Academiei Române, Filiala Iași.

Invitată pentru a vorbi la acest eveniment, alături de coordonatorii volumului, este conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Cu acest prilej, Editura UAIC a amenajat la Academia Română, Filiala Iași, un stand de carte tematic, la care participanții la Zilele Academice Ieșene pot găsi cele mai noi apariții editoriale din domeniul educației.

Susținută financiar de Primăria Municipiului Iași – prin parteneriatul cu Academia Română, Filiala Iași în proiectul DIALOGURI DESPRE EDUCAȚIE, cartea care va fi lansată este rezultatul comunicărilor susținute la cea de-a II-a ediție a Conferinței Dialoguri despre educație, organizată de Academia Română, Filiala Iași, în zilele de 10-12 aprilie 2025 – cu participare națională și internațională și cu adresabilitate tuturor nivelurilor școlii.

«Volumul ne va reaminti că există și o altă lume, în care se spune orice, oriunde, oricând, oricui. Una, tot mai numeroasă, în care vorbitorului nu-i pasă de statutul său, de responsabilitățile vârstei, de rolul asumat sau încredințat, de rigorile impuse de locul, de publicul prezent, de momentul vorbirii ori scrierii. Din aceste considerente, vom sublinia că discuția despre limbajul educației este situată la nivelul școlii de toate gradele, al cercetătorilor și beneficiem de experiența unor autori din marile centre universitare ale țării, din Republica Moldova, dar și a unora din Germania și Norvegia.
Responsabilitatea rostirii / scrierii este a cuvântului-persoană, a persoanei. Unele cuvinte ne însoțesc toată viața. Ele dictează înțelesurile, acțiunile, comportamentele și construiesc sinele. Cuvintele nu sunt ale noastre, le primim spre a deveni ale noastre, dar ne desăvârșim / împlinim prin ele. Alegerea e dată de contexte și, mai ales, de modul în care ne sunt oferite prin implicitul și explicitul lor.» (Laurențiu Șoitu)

«Educația reprezintă un domeniu strategic pentru orice țară, orice cultură care se respectă. Dacă, pe de o parte, nu investim suficiente fonduri în educație și, pe de altă parte, ne ascundem în spatele terminologiilor la modă, al metodelor „moderne” (numai pentru că sunt numite cu sintagme de împrumut) uitând esența educației, nu ne mai miră nivelul alarmant al calității rezultatelor la diverse teste naționale sau internaționale ori, mai grav, alegerile cetățenilor care se lasă purtați de discursuri pe care nu le înțeleg și din care nu pot distinge adevărul de neadevăr.» (Gabriela Haja)

Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea, Vaslui) este profesor univ. emerit dr. al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; primul român inclus în „International Adult and Continuing Educational Hall of Fame” Clasa 2008, Oklahoma University; Doctor Honoris Causa al mai multor universități din țară și din Republica Moldova. Președinte al Comisiei de Științe ale Educației, Academia Română Filiala Iași. Licențiat în Filosofie, Doctor în Filosofie, Logică, 1982; doctor în Știinţe ale Educației, 1997; conducător de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, domeniul: Filosofie, Știinţe ale Comunicării (2001 2009); conducător de doctorat în Știinţe ale Educaţiei (2009 2016). După interdicția Legii Funeriu (1/2011) este conducător de doctorat la Universitatea de Stat Moldova din Chișinău, Republica Moldova, domeniul Știinţe ale Educaţiei (2016 – prezent). Iniţiator al unor noi direcţii de cercetare și formare (Știinţe ale comunicării, Educaţia adulţilor, Medierea conflictelor), de utilizare a noilor tehnologii (Platforma Interdisciplinară de Cercetare și Formare MEDIAEC, 2006), al unor proiecte naționale și internaționale în valoare de peste 30 milioane euro. Autor, coautor și coordonator a peste 40 de volume apărute în edituri din țară și din străinătate.

Gabriela Haja (n. 1968) este cercetător științific gradul I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Angajată în 1994, își desfășoară activitatea în cadrul Departamentului de lexicologie și lexicografie. A fost secretar științific, cu delegație (2010-2012, 2015-2022) și coordonator al Departamentului de lexicologie și lexicografie (2008-2022). Din 2022 ocupă funcția de director al institutului. Participă la proiecte fundamentale ale Academiei Române din cadrul programului Tezaurul lexical al limbii române: Dicționarul limbii române, Corpus lexicografic românesc electronic, Dicționarul tezaur al limbii române în format electronic. A publicat lucrări în domeniile lexicografie și e-lexicografie, terminologie, filologie, istoria limbii, poetică. A participat la mai multe proiecte de digitalizare pentru limba română. A coordonat realizarea și publicarea primei ediții critice digitale a unui text vechi românesc: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Regum I, Regum II (2008). Este interesată de inovarea cercetării lexicografice din cadrul Academiei Române, de creșterea vizibilității rezultatelor cercetării din cadrul institutului, de locul și rolul cercetării în lumea actuală. În calitate de președinte, din 2019, al Comisiei pentru studierea originii poporului și a limbii române a Academiei Române, Filiala Iași, este preocupată de problemele educației, de rolul acesteia în formarea capacității de înțelegere, cu discernământ, a literaturii dedicate istoriei limbii și culturii poporului român.