Ammianus Marcellinus și cultura violenței în secolul al IV-lea

Nelu Zugravu

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de faţă este prima contribuţie monografică din cultura română asupra operei lui Ammianus Marcellinus, realizând, pentru prima dată în bogata exegeză a operei ammianeice, o radiografiere a fenomenului violenţei în Res Gestae, mai precis o inventariere a tuturor formelor de violenţă întâlnite în paginile acestei lucrări a ultimului mare istoric latin antic; este vorba despre forme ale: 1) „violenţei legitime” („justificate”, „legale”), aşa cum o defineşte Max Weber, anume actul de represiune cerut de imperativul conservării puterii politice şi al administrării justiţiei; 2) „violenţei ilegitime”, „ilegale”, înţeleasă în termenii specifici lucrărilor de sociologie, antropologie, politologie sau psihologie, anume ca un abuz la nivel instituţional, colectiv, individual; 3) violenţa de război sau – cum o numesc unii politologi – „violenţa de frontieră”.

Introducere; 1. „La culture de l’amphithéâtre”; 2. Res Gestae ammianeice ca sursă pentru studierea violenţei în secolul al IV-lea; 3. Probleme de metodă și concepţie; I. Terminologia violenţei în Res Gestae; II. Ammianus Marcellinus şi violenţa legitimă; 1. Violenţe care sancţionau crimen laesae maiestatis; 2. Violenţe care sancţionau comportamente imorale; 3. Violenţe care sancţionau practicile subversive; 4. Violenţe provocate de seditiones citadine și latrocinium; 5. Violenţe în mediul militar; III. Ammianus Marcellinus şi violenţa ilegitimă; 1. Violenţe în registrul juridic şi politico-social; 2. Violenţe în registrul religios; 3. Violenţe în registrul economic; 4. Violenţe provocate de soldaţi; IV. Ammianus Marcellinus și violenţa de război („de frontieră”); Încheiere: cultura violenţei; Ediţii de izvoare folosite; 1. Opera lui Ammianus Marcellinus; 2. Ediţii din alţi autori; Résumé: Ammien Marcellin et la culture de la violence au IVème siècle; Indici; 1. Indice de persoane; 2. Indice de locuri și populaţii.

Nelu Zugravu (n. 1961, Bârlad) este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, director al Centrului de Studii Clasice și Creștine, director-responsabil al revistei Classica et Christiana. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat: Festus, Breviarium rerum gestarum populi Romani. Scurtă istorie a poporului roman, editio bilinguis (2003) (în colaborare cu Marius Alexianu și Roxana Curcă); Res gestae diui Augusti. Faptele divinului Augustus. Praxeis Sebastou Theou, editio trilinguis (2004) (în colaborare cu Marius Alexianu și Roxana Curcă); Sextus Aurelius Victor, Liber de Caesaribus/ Carte despre împăraţi, editio bilinguis (2006) (în colaborare cu Mihaela Paraschiv); Fontes historiae Daco-romanae Christianitatis. Izvoarele istoriei creştinismului românesc, editio bilinguis (2008) (în colaborare cu Mihaela Paraschiv, Claudia Tărnăuceanu, Wilhelm Dancă); Pseudo-Aurelius Victor, Epitome de Caesaribus. Epitomă despre împăraţi, editio bilinguis (2012) (în colaborare cu Mihaela Paraschiv); Puterea cuvântului, a exemplului și a simbolului. Actele colocviului naţional din 29 octombrie 2015, Iași (2016) (volum coordonat împreună cu Maria Magdalena Székely).
Alte cărţi publicate: Istoria romanităţii nord-dunărene în secolele II-VIII. Contribuţii la etnogeneza românilor, 1994; Geneza creştinismului popular al românilor, 1997; Roma. Politică şi aculturaţie. Introducere la problema romanizării, 1999; Erezii şi schisme la Dunărea Mijlocie şi de Jos, 1999; Antichitatea târzie, 2005.
Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române în anul 1997 pentru lucrarea Geneza creștinismului popular al românilor (București, 1997).